Janez Poto─Źnik, comisarul European pe Probleme de Mediu: "Rom├ónia arunc─â miliarde de euro ├«n gropile de gunoi"

0
0
Janez Poto─Źnik
Janez Poto─Źnik, comisarul European pe Probleme de Mediu

├Än timp ce majoritatea statelor europene au renun┼úat la gropile de gunoi, Rom├ónia continu─â s─â le foloseasc─â, pierz├ónd astfel sume colosale de bani care ar putea veni din reciclarea de┼čeurilor

Comisarul european pe Probleme de Mediu, Janez Potocnik, a acordat ziarului ÔÇ×Adev─ârulÔÇť un interviu prin care atrage aten┼úia asupra unor probleme pe care ┼úara noastr─â, de┼či poate accesa fonduri structurale, nu reu┼če┼čte s─â le rezolve. Potrivit acestuia, Rom├ónia are cel mai neperformant sistem de colectare a de┼čeurilor din Uniunea European─â, iar peste un sfert din popula┼úia ┼ú─ârii nu are acces la acest sistem. ├Än opinia comisarului, administra┼úiile locale au ┼čansa de a-┼či ├«mbun─ât─â┼úi infrastructura, cu ajutorul banilor ┼či al exper┼úilor europeni, ├«ns─â proiectele se mi┼čc─â foarte greu, de┼či acestea ar aduce mii de locuri de munc─â ┼či ar putea transforma de┼čeurile ├«n resurse valoroase.

ÔÇ×Adev─ârulÔÇť: ├Än timpul ultimei dumneavoastr─â vizite ├«n Rom├ónia, din luna octombrie, spunea┼úi c─â, prin ├«ntre┼úinerea gropilor de gunoi, pierdem bani ┼či oportunit─â┼úi de creare a unor locuri de munc─â. Ce poate face Rom├ónia pentru gestionarea responsabil─â a gunoaielor, folosindu-se ├«n acela┼či timp ┼či de fondurile europene?

Janez Potocnik: ├Äntr-adev─âr, este o risip─â enorm─â. Estim─ârile Uniunii Europene arat─â c─â implementarea legisla┼úiei ├«n toate statele membre ne-ar ajuta s─â economisim 72 de miliarde de euro anual ┼či s─â cre─âm peste 400.000 de locuri de munc─â, pe plan european, p├ón─â ├«n 2020, ├«n acest sector. Rom├ónia ar trebui s─â se focuseze pe limitarea consumului iresponsabil, refolosire ┼či pe reciclare. Nu este descurajat─â ├«ndeajuns folosirea gropilor de gunoi. O solu┼úie ar fi m─ârirea taxelor pentru proprietari, educarea at├ót a produc─âtorilor, c├ót ┼či a consumatorilor, dar ┼či implementarea sistemului ÔÇ×pay as you throwÔÇŁ (n.r. pl─âte┼čti c├ót de mult arunci). Modelul european recomand─â str├óngerea de fonduri de c─âtre municipalit─â┼úi pentru modernizarea gropilor de gunoi ┼či a sistemelor de colectare selectiv─â. Exist─â bani europeni pentru astfel de proiecte, ├«ns─â este esen┼úial ca statele membre s─â-┼či asume responsabilitatea gestion─ârii lor.

Referitor la micro-hidrocentrale, UE ├«ncurajeaz─â astfel de investi┼úii, de┼či au un impact devastator asupra biodiversit─â┼úii. Care este compromisul propus de Uniune?

Avem nevoie de surse regenerabile de energie, iar reglement─ârile Comisiei ajut─â la dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile ┼či la conservarea biodiversit─â┼úii. Dac─â un proiect nu se ├«ncadreaz─â ├«n limitele impuse de Natura 2000, atunci este oprit ┼či beneficiaz─â de consultan┼ú─â, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót s─â respecte ├«n totalitate condi┼úiile Uniunii Europene, ├«n special Directivele privind calitatea apei ┼či normele Natura 2000. Comisia verific─â permanent autorit─â┼úile rom├óne ca implementarea micro-hidrocentralelor s─â respecte toate normele ├«n vigoare.

Uniunea Europeană nu are un set de reguli privitoare la mineritul cu cianuri. Ce părere aveţi despre acest fapt?

Nu este chiar a┼ča. Directivele privitoare la de┼čeurile din minerit, implementate ├«nc─â din 2008, stipuleaz─â clar limitele ├«n care pot fi folosite cianurile ├«nainte de a fi depozitate. Acestea sunt cele valabile peste tot ├«n lume ┼či prev─âd distrugerea aproape ├«n totalitate a acestor de┼čeuri ├«nainte de a fi depozitate.

Comisia Europeană încurajează dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, precum parcurile eoliene sau hidro-microcentralele prin programe cu bugete colosale, însă sancţionează România pentru astfel de proiecte. Cum se poate explica acest paradox?

├Äntr-adev─âr, Comisia European─â ├«ncurajeaz─â dezvoltarea acestor surse de energie, ├«ns─â numai pe cele care respect─â prevederile Uniunii. Dezvoltatorii ┼či autorit─â┼úile locale pot primi consiliere din partea exper┼úilor europeni pentru a se alinia directivelor ├«n vigoare. Amendarea unor state de c─âtre Uniunea European─â survine doar atunci c├ónd Curtea European─â de Justi┼úie constat─â c─â, dup─â impunerea unui infringement, ┼úara respectiv─â nu-┼či revizuie┼čte politicile. Rom├ónia nu a ajuns p├ón─â acolo ├«nc─â ┼či sper─âm s─â r─âm├ón─â a┼ča. Noi vrem s─â g─âsim c├ót mai repede solu┼úiile corecte, care pot fi aplicate aici. Ca ┼či micro-hidrocentralele, parcurile eoliene trebuie s─â respecte prevederile Natura 2000. Dobrogea este o zon─â foarte important─â pentru p─âs─ârile migratoare, iar Comisia pentru Probleme de Mediu analizeaz─â chiar ├«n aceste zile dac─â parcurile nou construite ├«n Dobrogea respect─â legisla┼úia european─â.

A┼úi vizitat Delta Dun─ârii acum aproximativ o lun─â. Ce strategie recomanda┼úi Rom├óniei pentru a putea beneficia de privilegiile pe care ni le ofer─â o astfel de resurs─â ┼či s─â conserv─âm ecosistemul delicat de acolo?

Suntem con┼čtien┼úi c─â Delta Dun─ârii este un ecosistem unic care ad─âposte┼čte cea mai mare zon─â umed─â dintre Europa, Orientul Mijlociu ┼či Africa. Are o importan┼ú─â vital─â ├«n fenomenul de migra┼úie ┼či ascunde o bog─â┼úie inestimabil─â. Unicitatea Deltei v─â ofer─â ┼čansa s─â dezvolta┼úi sectoare precum turismul ecologic, produc┼úia de alimente biologice, tradi┼úionale etc. Trebuie s─â v─â concentra┼úi pe integrarea naturii ┼či respectarea ei, ├«n acord cu prevederile europene. Cea mai mare problem─â este lotizarea spa┼úiului respectiv.

În opinia dumneavoastră, care sunt priorităţile României în materie de mediu?

Este esen┼úial pentru Rom├ónia s─â-┼či schimbe politica de colectare a de┼čeurilor. De asemenea, ar trebui s─â v─â concentra┼úi asupra sistemului de alimentare cu ap─â potabil─â, calitatea aerului ┼či conservarea zonelor protejate. ├Än Rom├ónia, 99% din de┼čeuri ajung ├«n gropile de gunoi ┼či mai bine de un sfert din popula┼úie nu are acces la sistemul municipal de colectare a de┼čeurilor. Prin implementarea legisla┼úiei europene a┼úi putea crea mii de locuri de munc─â ┼či s─â reduce┼úi emisiile de gaze poluante. De asemenea, a┼úi putea transforma de┼čeurile ├«ntr-o resurs─â valoroas─â, prin reciclare ┼či refolosire. Sunt foarte multe oportunit─â┼úi de accesare a banilor europeni, pentru aceste probleme. Cea mai bun─â solu┼úie ar fi Fondurile Structurale. ├Än opinia mea, investi┼úiile ├«n capitalul natural al unei ┼ú─âri, precum p─âdurile, apa sau zonele protejate, ar putea fi motorul unei economii rurale eficiente.┬á



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite