Istorie şi tradiţie în împrejurimile Negreniului

Istorie şi tradiţie în împrejurimile Negreniului

Răchiţele se află la aproximativ 30 de kilometri de Ciucea, în judeţul Cluj, iar principalele atracţii turistice de aici sunt Valea Stanciului, cu un peisaj sălbatic, cum rar se mai întâlneşte în România, cascada cunoscută sub numele de Vălul Miresei şi formaţiunea calcaroasă abruptă Pietrele Albe.

Cascada Vălul Miresei oferă un adevărat spectacol. Apa curge pe toată perioada anului, inclusiv iarna, chiar dacă stratul de deasupra îngheaţă. Dacă doriţi să vedeţi cascada în perioade friguroase, accesul este puţin mai dificil. Cascada în două trepte are aproximativ 50 de metri înălţime.

Numele ei provine, spun localnicii, de la un eveniment tragic petrecut în urmă cu sute de ani; o mireasă care dorea să se răcorească n-a fost atentă şi a căzut de pe stânci, însă vălul ei a rămas agăţat în pietre. Nuntaşii ­s-au aşezat pe marginea prăpastiei şi au plâns până când din lacrimile lor s-a format cascada.

Pietrele Albe sunt o formaţiune abruptă, iar denumirea provine de la calcarul din care s-a format, care este de un alb strălucitor, ceea ce o face vizibilă de la mare depărtare. Mulţi dintre pasionaţii de sporturi extreme vin aici pentru a-şi pune la încercare îndemânarea la căţărare şi la salturile cu parapanta.

Casa Memorială „Octavian Goga”

Dacă ajungeţi în localitatea Ciucea, principalele puncte de atracţie sunt Casa Memorială „Octavian Goga”, unde poetul şi-a petrecut ultimii ani din viaţă, castrul roman şi moara cu apă de la Bologa, barajul Floroiu de pe valea Drăganului şi Codrii Meseşului. În apropierea localităţii se află şi pârtia de schi de la Vânători, din complexul „Codrii Vlăsinului”.

Laptele este principala sursă de trai pentru localnici

Şi dacă tot nu sunteţi convinşi să vizitaţi frumoasele împrejurimi, trebuie să ştiţi că în zonă există mai multe staţiuni balneoclimaterice. Printre acestea se numără Băile Boghiş, staţiune situată pe Valea Barcăului şi cunoscută pentru apele sale termale, sulfuroase, folosite în tratarea deficienţelor locomotorii, a sistemului nervos periferic şi a problemelor renale.

Barajul Floroiu, situat în apropierea localităţii Drăgan, îi atrage în primul rând pe amatorii de pescuit. Cei mai întâlniţi peşti sunt păstrăvii şi cleanul, iar pescarii trebuie să plătească o taxă de aproximativ 30 de lei pe zi. Accesul la baraj se poate face cu maşina, iar drumul e practicabil pe toată perioada anului.

Între pereţii Casei Memoriale „Octavian Goga” şi-a petrecut poetul ultimii ani de viaţă, iar clădirea poate fi acum vizitată. Înăuntru puteţi admira colecţiile sale de obiecte de artă, de suvenire, de cărţi sau de arme. Una dintre cele mai impresionante camere din castel este chiar biblioteca, ce numără mii de volume, dintre care unele sunt rare sau chiar unicat. Într-o altă cameră puteţi descoperi o interesantă colecţie de obiecte de artă din jad, pe care Goga a primit-o în cursul uneia dintre călătoriile sale în China.

Foarte frumoase sunt însă şi grădinile din jurul conacului, unde se află şi o mică biserică de lemn. Tot aici puteţi vedea şi locul de veci al poetului, un mausoleu ridicat de soţia lui, care a aşezat singură fiecare piatră a mormântului.

Covoare spălate la vâltoarea de apă

Castrul antic roman, Resculum, este cea mai veche aşezare din zonă. Ridicat în jurul anului 106 d.Hr., acesta avea rolul de garnizoană a Cohortei II „Hispanorum”, a cărei misiune era, după cum cred istoricii, apărarea graniţei Imperiului Roman.

Târgul de la Negreni este organizat de două secţiuni: vechituri şi noutăţi

Din secolul II d.Hr. aici au început să fie aduşi colonişti din Grecia. Deşi mare parte din zonă este folosită de mult timp drept suprafaţă agricolă, ruinele castrului de la Bologa, atestate documentar pentru prima oară în 1304, sunt vizibile şi astăzi la Grădişte, iar în apropiere puteţi descoperi şi rămăşiţele unei băi romane. În afară de acestea, pe malul opus al râului Henţ există şi ruinele unei alte fortăreţe, menţionată în documente drept Sebesvár.

Punct strategic pe drumul care ducea la Oradea, fortăreaţa de la Bologa a servit şi drept refugiu pentru populaţia locală. În secolul al XVII-lea, sultanul otoman a cerut dărâmarea ei, însă ordinul nu a fost dus la îndeplinire. O mare parte din cetate a căzut însă la o explozie ce a avut loc câţiva ani mai târziu.

În picioare au mai rămas turnul şi o parte din ziduri, care sunt vizibile şi acum. Un alt punct de atracţie turistică din zonă este vâltoarea cu apă, încă funcţională. Localnicii mai în vârstă o folosesc în continuare pentru spălarea hainelor, covoarelor, lenjeriilor de pat şi a perdelelor. Şi, bineînţeles, moara cu apă, şi ea încă folosibilă.

Cel mai vechi târg din România

Localitatea Negreni, în apropiere de Ciucea, la care se ajunge cu maşina dacă mergeţi pe Drumul European 60, a devenit celebră datorită celui mai vechi târg din România. Aşezarea a primit oficial aprobarea pentru organizarea târgului în 1815, însă istoricii cred că acesta avea loc şi înainte.

Deşi au loc târguri aproape în fiecare lună, cele mai cunoscute astfel de evenimente sunt cele de vară şi de toamnă, ultimul întrecându-le ca amploare pe multe altele. Astfel, a doua săptămâna a lunii octombrie aduce la Negreni aproximativ 8.000 de persoane.

Una dintre culturile de bază ale localnicilor din Răchiţele este cea de dovleci

Desfăşurarea de forţe începe luni, când apar vânzătorii care-şi organizează tarabele şi îşi instalează corturile. Localitatea devine neîncăpătoare însă abia vineri seară, când cu greu mai ai loc să arunci un ac printre cei dornici să admire obiectele expuse şi să-şi cumpere de aici măcar un suvenir. Cei care merg aproape la fiecare târg povestesc că nu este nevoie să aveţi un buget prea mare pentru acest eveniment. Oricât de puţini bani aţi avea în buzunar, tot puteţi achiziţiona măcar un produs.

Târgul este organizat pe mai multe ramuri. Secţiunea „vechituri” cuprinde obiecte de decor cu un trecut interesant, precum icoane, vase de lut, tablouri sau statui, bancnote şi monede vechi sau timbre. Secţiunea de noutăţi prezintă pe tarabe de la haine, încălţăminte (purtate sau nu), bijuterii şi brizbizuri până la jucării, obiecte casnice sau chiar produse alimentare specifice sau nu zonei.

În cazul în care vă cade cu tronc un obiect din zona de vechituri, nu vă speriaţi de preţul cerut de vânzători. În general, sumele sunt mari la început, însă regula de bază a târgului este tocmeala. Puteţi ajunge să plătiţi chiar jumătate din preţul cerut dacă aveţi răbdare să negociaţi. Printre vânzători se numără şi străini, dintre care unii nu vorbesc deloc limba română. Limbajul semnelor ajută însă de multe ori în acest caz. Accesul la târg se face pe bază de bilet, care costă un leu.

Unde stăm

Dacă doriţi să respiraţi aer proaspăt şi să profitaţi de fiecare minut de linişte, vă puteţi caza la Casa Rustică Ciucea. Are toate utilităţile, deşi zona este retrasă, iar cei care nu doresc o cameră pot dormi în rulotă sau în cort, care poate fi montat în zonă.

Preţurile variază între cinci lei pe noapte pentru cort, 10 lei pe noapte pentru rulotă şi aproximativ 50 de lei pe noapte pentru o cameră în cabană. În cazul în care doriţi să vă aflaţi cât mai aproape de vâltoarea târgului, vă puteţi caza la una dintre pensiunile din zonă, unde o cameră costă în jur de 60 de lei pe noapte, sau în gazdă, unde veţi plăti aproximativ 40 de lei.