Inundatii catastrofale ar putea lovi chiar si cartiere din Bucuresti

O catastrofa ecologica de proportii poate transforma oricand judetele din Nord si lunca Dunarii in imense mlastini. Nici Capitala n-ar scapa usor. Daca nu se face nimic, in urmatoarele zile lacul

O catastrofa ecologica de proportii poate transforma oricand judetele din Nord si lunca Dunarii in imense mlastini. Nici Capitala n-ar scapa usor. Daca nu se face nimic, in urmatoarele zile lacul Ciurel ar putea inghiti 480 de hectare cu blocuri, cu cimitir si cu biserica cu tot. Inundatii pe 1,5 milioane de hectare sunt acum posibile ca urmare a deciziei societatii de distributie SC Electrica SA de a taia curentul celor de la Societatea Nationala "Imbunatatiri Funciare" SA. Motivul scoaterii heblurilor la statiile de pompare-desecare ale SNIF-ului chiar la inceputul perioadei dezghetului e dat de o datorie de 250 de miliarde de lei ce o inregistreaza aceasta la Electrica inca din vara anului trecut. Paradoxal, cei de la "Imbunatatiri Funciare" sunt printre cei mai siguri bun-platnici clienti ai SC Electrica. Prin reorganizarea societatii, facuta in 2001 societatii, Guvernul a decis ca intregul consum de energie electrica necesar lucrarilor de imbunatatiri funciare - adica irigatii, desecari si combateri ale eroziunii solului - sa fie subventionat de stat. Deci statul achita nota de plata a SNIF-ului, in functie de prioritatile pe care le are in domeniu. Vara trecuta, data fiind seceta si cresterea substantiala a suprafetelor irigate, Guvernul a decis ca SNIF-ul sa lucreze peste plafonul alocat, rezultand astfel o datorie a regiei de 250 de miliarde de lei la Electrica cu promisiunea suplimentarii fondurilor din acest an cuvenite SNIF pentru acoperirea "gaurii energetice" din perioada irigatiilor. Bugetul obtinut nu a permis SNIF-ului sa plateasca curentul consumat in mod suplimentar. Mai mult, la datoria de 250 de miliarde s-au calculat, luna de luna, penalitati de 100 de miliarde lei, fapt ce a complicat si mai mult situatia. La nivelul ministerelor de resort s-a gasit o rezolvare a problemei, ministrul Agriculturii si cel al Industriilor semnand un acord de planificare a datoriilor avute de SNIF la societatea de distributie si furnizare a energiei electrice. Numai ca una se vorbeste in cabinetele ministeriale si alta se hotaraste in birourile directorilor de la "Electrica". Acestia gasesc la inceputul anului o modalitate foarte simpla de recuperare a creantelor: debransarea. Desi SNIF-ul era cu platile statiilor de pompare si sediilor "la zi" - datoria catre Electrica fiind cea creata la ordinul Guvernului pe partea de irigatii - Electrica SA a gasit de cuviinta sa trateze aceasta unitate cu aceeasi masura cu care trateaza rau-platnicii de pe o scara de bloc. Masura luata de conducerea societatii de distributie ar putea trece drept un act de inconstienta. Faxul prin care centrala solicita directiilor preavizarea si deconectarea "a tot ce este posibil - statii de pompare, sedii etc." semnat de catre directorul general al "SC Electrica" SA, dl. Silviu Lucian Boghiu, denota insa clar rea-vointa. La capitolul "masuri" se specifica, negru pe alb: "Actiunea se va derula de urgenta, pentru a nu se ajunge in situatia unor interventii de exceptare, datorate iminentei functionari a utilajelor apartinand de SNIF SA." Directorii Electricii sunt pe deplin constienti de catastrofa ce poate avea loc in orice moment dupa oprirea pompelor SNIF. Intr-o nota transmisa la solicitarile SNIF de repunere in functiune a statiilor decuplate, acelasi director raspunde: "SC Electrica SA nu poate accepta motivele anuntate de dv., precum ca s-a consumat energia electrica la nivelul necesarului, iar subventia prevazuta in bugetul pentru 2001 nu acopera acest consum, si considera ca nu trebuie sa crediteze activitatile din subordinea dv. si in anul 2002. Eforturile dv. ar trebui canalizate in scopul gasirii resurselor financiare necesare stingerii datoriilor. (...) Instalatiile apartinand societatii dv. nu vor fi conectate la reteaua electrica pana nu veti lua masuri pentru stingerea datoriilor existente. Raspunzatori de consecintele produse sunt cei care nu respecta prevederile contractuale si legale." Referitor la prevederile contractuale invocate in raspunsul directorului Boghiu, trebuie spus ca de mai bine de un an si jumatate conducerea SNIF face toate demersurile posibile la Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). S-a ajuns si la Curtea Suprema de Justitie pentru ca directorii de la ANRE sa inteleaga ca "Imbunatatirile Funciare", prin specificul lor, nu pot fi puse laolalta cu marii consumatori industriali, cerandu-se adaptarea contractului la conditiile reale de functionare a regiei. Acum, tocmai aceasta anomalie este invocata de conducerea Electricii in sprijinul sau. Analizand pericolele existente in teritoriu dupa zapezile recente, primul-ministru Adrian Nastase a decis, in data de 25 ianuarie a.c., constituirea unei Comisii de monitorizare a unor eventuale inundatii, avand ca scop principal inventarierea zonelor de risc potential si a mijloacelor materiale si financiare necesare organizarii apararii in caz de inundatii. Ca o ironie, la aceeasi masa trebuie sa stea si reprezentantii Ministerului Industriei si Resurselor, si seful "Imbunatatirilor funciare". Anul trecut, cand pompele SNIF aveau curent, apa a facut ravagii pe 25.000 de hectare. Acum, seful SNIF trebuie sa-l lamureasca pe colegul sau de comisie de la Industrii ca inchiderea pompelor echivaleaza cu dinamitarea digurilor ce imprejmuiesc tarmurile Olandei. Din pacate, ieri nu am putut lua punctul de vedere al conducerii SC Electrica SA, fiind pasati pe la trei secretariate ca la ultimul, cel de la "Furnizare", dl. director Ion Damian sa fie de negasit.