Iliescu, Parvanov si Simitis - convinsi ca Romania si Bulgaria vor deveni, din toamna, membri NATO cu drepturi depline

Premierul elen doreste ca toate capitolele de negociere ale UE cu Bucurestiul si Sofia sa fie inchise in 2003 La fel ca si reuniunile anterioare, trilaterala Romania-Bulgaria-Grecia, desfasurata

Premierul elen doreste ca toate capitolele de negociere ale UE cu Bucurestiul si Sofia sa fie inchise in 2003 La fel ca si reuniunile anterioare, trilaterala Romania-Bulgaria-Grecia, desfasurata ieri, la Bucuresti, a accentuat spiritul de buna cooperare intre cele trei tari vecine, "piloni ai securitatii in Balcani", dupa cum afirma, ori de cate ori au ocazia, liderii lor. Perspectiva invitarii Romaniei si Bulgariei, la summitul din noiembrie de la Praga, in randurile Aliantei Nord-Atlantice, a dat un nou impuls acestei forme de colaborare regionala. Pe de o parte, Grecia si-a exprimat, o data in plus, sprijinul hotarat fata de integrarea nord-atlantica a celor doi parteneri regionali, a caror intrare in aceasta organizatie ar crea o punte strategica intre flancul sudic si cel nordic al Aliantei. De cealalta parte, Romania si Bulgaria si-au repetat hotararea de a actiona in tandem in cursa pentru NATO si de a-si coordona demersurile pentru a obtine rezultatul scontat. Impreuna, presedintele roman, Ion Iliescu, omologul sau bulgar, Gheorghi Parvanov si premierul elen Costas Simitis si-au exprimat, in declaratia finala a trilateralei de la Bucuresti, "convingerea ferma" ca Romania si Bulgaria vor deveni, incepand din noiembrie, membri cu drepturi depline ai Aliantei Nord-Atlantice. In privinta eforturilor de integrare europeana, optimismul a fost la fel de mare. Premierul elen a insistat asupra necesitatii accelerarii negocierilor de aderare ale UE cu Romania si Bulgaria, astfel incat, pana la sfarsitul anului 2003, sa poata fi inchise toate capitolele in discutie, urmand ca, din 2004, cele doua codase sa se alature celorlalti zece candidati nominalizati pentru admitere in 2004. Grecia a promis tot sprijinul pentru indeplinirea acestui obiectiv in timpul mandatului sau la presedintia UE, in prima jumatate a anului viitor. Liderii prezenti la Bucuresti au insistat asupra importantei stabilirii, la summitul UE din decembrie de la Copenhaga, a unui calendar precis de aderare pentru Romania si Bulgaria. Vorbe mari s-au spus si in legatura cu cooperarea regionala (care, deocamdata, se afla intr-o faza incipienta). Presedintii roman si bulgar si premierul elen au promis intensificarea eforturilor de concretizare a proiectelor de infrastructura abia incepute. In plan economic, s-a discutat din nou racordarea sistemelor de energie electrica a tarilor din Balcani pentru formarea unei piete energetice comune, Bulgaria oferindu-se sa gazduiasca centrul de distributie a energiei electrice. Se va lucra si la un sistem comun de transport al gazelor si produselor petroliere. In timp, desigur. Cei trei lideri si-au refirmat, de asemenea, hotararea de a continua cooperarea pentru combaterea "oricaror forme de terorism care ameninta securitatea in regiune, pe continent si pe glob" si a criminalitatii transfrontaliere.