„Îi trimiteam pachet săptămânal”. Cât costă să fii student în România în 2026 și cum faci față costurilor

Un salariu minim pe economie s-ar putea să fie prea puțin pentru a susține costurile vieții de student în România, estimează tinerii și părinții deopotrivă. Costurile diferă în funcție de mulți parametri, iar de burse nu beneficiază toții studenții.

Studenții au sancționat tăerea burselor prin proteste Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Începutul unui nou an universitar se apropie cu pași repezi, iar părinții aflați pentru prima dată în situația de a susține astfel de costuri își fac fel de fel de calcule, bazându-se mult pe experiența prietenilor „cu vechime”. Niciunul nu are așteptarea că perioada studenției copilului va fi una ușor de suportat, nici măcar părinții studenților beneficiari de bursă, fie aceasta de performanță sau de alt fel.

Ce cuprinde lista minimă a costurilor am încercat să aflăm stând de vorbă cu studenți și cu părinți și analizând de asemenea informațiile privind nivelul chiriilor practicate în marile centre universitare.

Costul minim estimat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

La peste 2.000 lei se situează suma minimă necesară pentru a face față vieții de student estimată de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, care a publicat, la începutul acestui an, un studiu în acest sens. Evident, calculul este pentru minimum de cheltuieli, jumătate din această sumă fiind rezervată hranei.

Structura reprezentativă a studenților a luat în calcul o sumă sub 500 lei (454 lei) pentru cazare, acesta fiind însă costul dacă reușești să obții un loc în cămin. Se mai adaugă la listă: materiale de studiu, transport, haine/încălțăminte și produse de igienă și uz casnic.

Se potrivește însă lista tuturor situațiilor? Evident că nu. Unii studenți stau în cămin, alții stau singuri cu chirie, sunt și studenți care împart locuința cu un coleg/partener și, prin urmare, și cheltuielile și mai există și studenții care studiază în orașul de domiciliu și care aleg să locuiască în continuare cu părinții. Astfel, lista cheltuielilor se modifică în mod considerabil.

Cât plătești pentru cazare

Costurile generate de cazare diferă mult dacă alegi să locuiești în cămin sau să stai într-o locuință închiriată sau proprietate personală, singur sau un coleg de plată a cheltuielilor. Chiar și taxa de cămin diferă de la o universitate la alta, de la un cămin la altul, pornind din jurul valorii de 500 lei și putând să depășească 700 lei. De menționat că aceste costuri pot varia nu doar în funcție de condițiile de cazare, ci și de statutul studentului, astfel că studenții admiși pe locurile bugetate plătesc mai puțin.

Dacă fie nu ai găsit un loc în cămin fie nu ai luat din start în calcul varianta, preferând o locuință cu chirie, costul crește. Poți ajunge să plătești de la 80–250 euro/lună pentru o locuință pe care o împarți cu altcineva, până la peste 400 de euro dacă vrei să locuiești singur într-o garsonieră închiriată în București sau Cluj-Napoca (în alte centre universitare prețurile fiind ușor mai scăzute).

„Nu reușea să ajungă la cantină la timp, iar seara nu prea mai găseai nimic”

Mâncarea presupune de departe cel mai important cost. Este, pe de altă parte, și cel la care nu poți renunța, efortul intelectual necesitând și o alimentație pe măsură.

Cheltuielile pot fi diferite și în cazul hranei, asta dacă studentul are abilități minime și-și poate pregăti acasă un mic dejun simplu, iar seara o cină bazată pe produse pe care să le cumpere de la supermarket în locul mâncării comandate. Dacă studentul în schimb mănâncă frecvent în oraș, costurile pot pur și simplu să explodeze.

„Mâncarea a costat cel mai mult. Băiatului îi trimiteam pachet săptămânal, fie prin intermediul colegilor care veneau acasă, de obicei în fiecare săptămână altul, fie apelând la șoferii microbuzelor care fac curse regulate, cărora le plăteam un comision”, a precizat mama a doi foști studenți care au urmat cursurile universitare în Capitală, la peste 300 de kilometri de casă.

Mâncarea trimisă de familie ajungea pentru cel mult două zile. În timpul zilei, explică mama, programul le permitea tinerilor doar foarte rar să ajungă la cămin și să mănânce, așa că se bazau pe ce puteau mânca în oraș. „Uneori nici seara nu reușeau să ajungă la timp la cantină și fie te mulțumeai cu ce găseai, fie nu mai găseai mâncare deloc, așa că făceau din nou comandă. Plus foarte multe conserve. Din acest motiv astăzi nu se mai atinge de ton sau pate de ficat”, a mai spus mama intervievată.

Chiar dacă în prima parte a studenției unul dintre copii a locuit în cămin, ulterior împărțind o locuință închiriată cu un alt coleg, costurile, a mai estimat mama, nu au scăzut sub nivelul unui salariu minim net:

„Aveau proiecte multe de făcut, pentru care erau necesare tot felul de materiale. Erau de asemenea profesori care le cereau să aibă anumite cărți, pe care trebuia să le cumpere, astfel că, deși nu au cheltuit foarte mult pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, de exemplu, cheltuielile erau mari. Plus un buget pentru cheltuieli neprevăzute. În primul an nu a lucrat, însă ulterior băiatul a găsit un job part-time și mai acoperea singur anumite cheltuieli. Însă în continuare a avut nevoie de sprijinul financiar al familiei”.

„Norocul este că am cumpărat apartamentul mobilat”

Ioana a fost admisă la facultate în această vară și în mai puțin de două săptămâni va pleca într-un oraș din vestul țării. Părinții săi au achiziționat un apartament acolo, astfel că va suporta doar cheltuielile de întreținere. Înainte de mutare sunt însă o seamă de cheltuieli pe care le face. „Norocul este că am cumpărat apartamentul mobilat, dar tot mai sunt cumpărături de făcut: mașină de spălat, vase pentru bucătărie, un dulap...”, a spus tânăra.

Deocamdată nu știe dacă va beneficia de bursă, deși după calcule așa ar trebui, ceea ce înseamnă că o parte din costurile lunare le va putea suporta astfel. Va folosi transportul în comun, așa a decis, ceea ce înseamnă că și de aici se mai reduc din costuri, în toate centrele universitare acordându-se facilității pentru studenți. Va urma însă o facultate grea, care nu-i permite să-și găsească un job part-time, așa că pentru ani buni de acum înainte va depinde de ajutorul părinților.

Cheltuiala cu transportul este de altfel una dintre puținele pentru care familiile studenților primesc un ajutor din partea statului. Studenții beneficiază de 90% reducere la transportul feroviar, de exemplu, pe ruta dintre localitatea de domiciliu și cea în care se află universitatea.

În afara cheltuielilor substanțiale mai sunt și alte cheltuieli considerate mici, dar care adunate înseamnă o sumă considerabilă: detergent, hârtie igienică, produse de igienă, medicamente, haine, încălțăminte, telefon, internet, laptop/calculator, cărți, materiale pentru facultate, cafea, ieșiri în oraș, abonamente la servicii (foarte mulți tineri frecventează sălile de fitness), călătoriile acasă.

Dacă am lua în calcul doar estimările ANOSR, în 12 luni suma necesară acoperirii cheltuielilor minime sare de 24.000 lei, ceea ce înseamnă cel puțin dublu față de ceea ce poate suporta un student beneficiar de bursă socială (care este de sub 1.000 lei/lună).

Nici dacă ne uităm la cuantumul altor tipuri de bursă nu rezultă că un student se poate întreține în facultate doar bazându-se pe acești bani, cea mai mare fiind bursa de performanță, care poate ajunge, în funcție de universitate și de facultate, la 2.500 lei (majoritatea au însă un cuantum mai mic).