Greva din Educație a devenit contagioasă. Ce-i agită de fapt pe bugetari

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Greva din Educație durează de mai bine de o săptămână și pare să fi contaminat și alte domenii ale căror angajați sunt plătiți de la bugetul de stat. Sociologii spun că oamenii sunt furioși că problema pensiilor speciale nu s-a rezolvat nici până azi, în timp ce puterea lor de cumpărare este tot mai scăzută.

Protestul cadrelor didactice continuă Foto: Inquam Photos
Protestul cadrelor didactice continuă Foto: Inquam Photos

Protestele profesorilor țin în șah nu doar Guvernul, dar și pe părinții, și elevii claselor terminale care ar trebui să-și dea examenele naționale în această vară. Termenul-limită pentru înscrierea la Bacalaureat este 7 iunie – calendar nemodificat încă de Ministerul Educației –, însă pentru asta e nevoie nu doar ca secretariatele liceelor să funcționeze, ci și ca mediile elevilor să fie încheiate.

Încăpățânarea cadrelor didactice de a nu mai intra la clase în absența satisfacerii revendicărilor salariale pare să fi dat apă la moară și altor categorii de bugetari, care s-au trezit și ei că au diverse nemulțumiri financiare.

Cum se explică

Sociologul Barbu Mateescu este de părere că nu se poate vorbi neapărat despre o „contaminare“ în privința grevelor anunțate. Acesta face mai degrabă o legătură cu subiectul pensiilor speciale, aprig disputat în spațiul public: „În mod sigur a ajutat ceea ce înseamnă contrastul cu pensiile speciale. Să nu uităm de acest subiect. Oamenii nu numai că resimt personal nivelul inflației, dar se și uită la acest subiect al pensiilor speciale și spun: «Există oameni în același sistem ca și noi, bugetari, care beneficiază». Prin comparație, apare furia. Acesta este un aspect foarte important. Mie mi-a plăcut foarte mult mema care a circulat în ultima săptămână pe Facebook și în care se spunea că dacă se tăiau toți banii de la învățământ, se puteau dubla pensiile speciale, dar nu se vrea“.

Sociologul Mircea Kivu admite că e cam bizară această nemulțumire bruscă a diverselor categorii bugetare. „Încă nu-mi este clar ce se întâmplă. O ipoteză care ar trebui verificată este cea a calendarelor expirării contractelor colective de muncă. Din câte știu, pentru învățământ, contractul colectiv de muncă a expirat de curând. Și nu știu dacă nu cumva cam toate au fost negociate în același timp și au expirat simultan. Dar, repet, e doar o ipoteză. Și mie mi s-a părut ciudat că mai multe categorii au început acum să ceară drepturi salariale“, oferă o explicație sociologul.

Sigur că, pe de altă parte, mai spune Kivu, inflația este mare: „Și a mâncat din puterea de cumpărare a tuturor. Și atunci, poate fi și asta o explicație. Dar, cum spuneam, încă nu mi-e clar ce se întâmplă“.

A opta zi de grevă

Marți, sindicaliștii din Educație s-au aflat din nou în stradă, în cea de-a opta zi de grevă generală pe durată nedeterminată, declanșată la 22 mai. După discuțiile purtate la Guvern, reprezentanții profesorilor au declarat că  protestul va continua. „Astăzi, prim-ministrul ne-a promis că vor da memorandum publicat în Monitorul Oficial legat de acea grilă. Am cerut răspicat, oamenii vor alt act normativ, ordonanţă de urgenţă, pentru că altfel nu au încredere. Iar legat de cererea noastră, şi anume de a se majora salariile aşa cum am cerut ieri, aplicarea art. 12 din 153, nu se acceptă. E vorba de o creştere de 20 la sută a salariilor“, a afirmat Simion Hăncescu, liderul FSLI.

Sindicaliştii au mai spus că la discuţii s-au oferit prime de 4.000 de lei la personalul didactic şi de 1.500 de lei la cel nedidactic, dar că ideea privind emiterea unei OUG nu a fost acceptată.

După întâlnirea de la Palatul Victoria, protestatarii au lua calea Cotroceniului pentru a se întâlni cu președinte. „Preşedintele are un rol major. Dacă vrea să detensioneze situaţia din sistem va trebui să intervină în regim de urgenţă. Este rolul domniei sale de mediator“, a spus liderul Federaţiei „Spiru Haret“, Marius Nistor.

După întâlnirea cu Klaus Iohannis, liderii sindicali au apreciat că discuția a fost „constructivă“. Președintele, au mai spus sindicaliștii, le-a promis că va gira un acord eventual politic pentru aplicarea grilei de salarizare.

În orice caz, miercuri, greva va continua urmând ca sindicaliștii să decidă ce fac mai departe. Joi este 1 iunie, zi liberă legală, la fel și 2 iunie, pentru angajații de la stat, ca punte între Ziua Copilului și weekend. De asemenea, 4 și 5 iunie, duminică și luni, sunt Rusaliile, de asemenea zile declarate libere de Guvern, așadar bugetarii vor avea o minivacanță în zilele următoare.

20.000 de sindicaliști din Educație au protestat marți, la București

Polițiștii din penitenciare, grefierii, ceferiștii amenință și ei cu greva

Angajații din sistemul penitenciar au făcut și ei marți grevă japoneză, iar pentru miercuri au anunțat că vor refuza să muncească între două și patru ore.

Protestatarii au declarat că s-au săturat să „mai fie bătaia de joc a lui Marcel Ciolacu şi a lui Nicolae Ciucă“. Declarațiile vin în contextul în care coaliția de guvernământ a anunțat reforma pensiilor speciale care exclude protejarea pensiilor militare. Sindicaliștii sunt nemulțumiți că această reformă a pensiilor speciale se face „la comanda“ Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, „fără consultarea instituţiilor de forţă ale României“.

Potrivit Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), primul penitenciar blocat va fi cel de la Craiova, urmat de unităţile de detenţie de la Bistriţa şi Bacău. „Creşterea vârstei de pensionare până la 65 de ani va face ca poliţiştii de penitenciare să iasă la pensie direct în sicriu deoarece speranţa de viaţă a acestei categorii socio-profesionale este de aproximativ 62 de ani“, se arată într-un comunicat.

Dacă taie pensiile, să ne dea compensații

O altă categorie nemulțumită de tăierea pensiilor speciale este cea a grefierilor. Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial afirmă că grefierii pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei de 60 de ani ca o recunoaştere a anilor lucraţi într-un regim strict de interdicţii şi incompatibilităţi, iar o modificare a acestui drept ar genera o reacţie fermă din partea sistemului judiciar, putându-se chiar bloca acest sistem. „Curând, grefierii se vor alătura formelor de proteste deja în derulare, precum şi celor ce urmează a se iniţia de celelalte categorii de salariaţi nemulţumiţi de măsurile aparent populiste şi antisociale asumate de actuala guvernare“, arată sindicaliştii.

Pensia de serviciu, mai spun grefierii, a fost acordată prin Legea nr. 567/2004 în perioada de preaderare a României la UE, în conformitate cu disp. art. 53 din Constituţie, pentru restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, interdicţii prevăzute în cuprinsul art. 77 din această lege şi din codul deontologic.

Dacă autoritățile doresc modificarea condițiilor de pensionare și acordarea pensiei doar pe baza contributivității, atunci, mai spun protestatarii, statul trebuie să adopte un act normativ potrivit căruia grefierii lucrează în condiții deosebite și să acorde lunar o sumă compensatorie direct proporţională cu limitarea drepturilor prin menţinerea interdicţiilor şi a incompatibilităţilor. Iar pentru ceilalți, să adopte o măsură reparatorie, o  despăgubire, pentru perioada în care le-au fost îngrădite şi restrânse drepturile.

Ceferiștii: salariul net de 4.200 de lei e prea mic 

La rândul lor, angajații de la căile ferate amenință cu greva generală chiar în sezonul estival. Nu va circula niciun tren, amenință ceferiștii pentru că salariul mediu net de 4.200 de lei pe lună este prea mic pentru nevoile actuale ale angajaților din această companie de stat. Protestatarii au anunțat organizarea unui protest pe 26 iunie și un miting în fața Guvernului, pe 1 iulie. Sindicaliștii mai spun că, deși legea personalului feroviar prevedea creșterea salariilor de la 1 iulie, până în prezent, nu există un buget în acest sens.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite