Franta, Belgia si Germania recurg la veto impotriva Americii

Turcia invoca articolul 4 din Charta NATO, cerand ajutor din partea aliatilor

Alianta Nord-Atlantica se confrunta, incepand de ieri, cu cea mai grava criza interna din intreaga sa istorie. Blocarea, prin veto, de catre Franta, Germania si Belgia a planurilor de desfasurare a armamentului NATO in Turcia, pentru a o proteja in caz de razboi cu Irakul, a declansat aprige controverse in randul celor 19 aliati, reflectand, o data in plus, profundele diviziuni existente intre partenerii nord-atlantici in privinta oportunitatii atacarii Bagdadului. Demersul celor trei tari a urmarit, in primul rand, amanarea pregatirilor militare pentru razboiul din Irak; oficialii francezi, belgieni si germani au argumentat ca, din moment ce demersurile diplomatice pentru solutionarea pe cale pasnica a crizei irakiene nu s-au incheiat, este prematur sa inceapa pregatirile militare. Ei au fost nevoiti sa-si exercite, pentru prima oara in cei 54 de ani de la infiintarea Aliantei, dreptul de veto, deoarece secretarul general al NATO, lordul George Robertson invocase, tot in premiera, "principiul tacerii", incercand sa impuna adoptarea automata a demersurilor de planificare a desfasurarilor in caz de razboi. Acestea ar fi intrat automat in vigoare luni la ora 9,00 GMT, daca nici unul dintre membrii Aliantei nu ar fi recurs la dreptul de veto. Cu o ora inaintea expirarii termenului, Franta si Belgia, apoi Germania, au anuntat, in scris, ca se opun adoptarii planurilor de razboi. Imediat, Turcia a recurs la alta procedura extrema: a convocat o reuniune de criza a Celor 19, invocand, tot in premiera, articolul 4 din Charta NATO, privind "organizarea de consultari intre aliati in cazul in care unul dintre ei considera ca ii este amenintata integritatea teritoriala, independenta politica sau securitatea". Oficialii de la Ankara au ezitat, pana in ultimul moment, sa invoce acest articol, apreciind ca va fi dificil sa argumenteze ca securitatea tarii este in pericol, in conditiile in care razboiul impotriva Irakului nu a fost declansat inca, iar regimul de la Bagdad nu a formulat amenintari directe la adresa Turciei. O prima sesiune a Consiliului Nord-Atlantic s-a incheiat in cursul diminetii, cei 19 ambasadori ai NATO urmand sa se reuneasca din nou, luni, la ora 15,30 GMT (17,30 ora Bucurestiului). Oficialii americani au criticat vehement atitudinea Frantei, Germaniei si Belgiei, apreciind ca "este inadmisibil sa refuzi sa ajuti un aliat", asa cum a afirmat secretarul american al Apararii, Donald Rumsfeld. Ambasadorul SUA la NATO a avertizat ca demersul celor trei "a pus sub semnul intrebarii insasi credibilitatea Aliantei". El a anuntat ca, in ultima instanta, Statele Unite ar putea recurge la negocieri bilaterale cu unii parteneri "de nadejde" din cadrul Aliantei, pentru a obtine, din partea fiecaruia, armamentul necesar pentru protejarea Turciei. S-au initiat, deja, se pare, negocieri cu guvernul Olandei, pentru trimiterea de rachete Patriot, si cu cel al Cehiei, pentru desfasurarea unei echipe specializate in combaterea atacurilor bacteriologice.