„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune

Guvernul a alocat două miliarde de lei pentru stingerea unor plăți restante acumulate de administrațiile locale, instituțiile publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale și spitalele publice din rețeaua autorităților locale.

Constructorii își așteaptă banii de la primării Foto: Arhiva

Mecanismul prevăzut la rectificarea bugetară de vineri, 30 octombrie, se bazează pe utilizarea sumelor alocate pentru stingerea obligațiilor fiscale restante ale furnizorilor administrațiilor locale, dar și ale autorităților locale și instituțiilor eligibile.

Măsura vizează restanțele înregistrate la 30 septembrie 2026 și urmărește să deblocheze plățile dintre administrațiile locale, companii și bugetul public. Printre beneficiarii indirecți se pot număra furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, companiile care furnizează energie termică în sistem centralizat și operatorii de transport public. Măsura nu este nouă, spune Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), însă suma alocată nu rezolvă nici pe departe problema.

Cum funcționează compensarea

Mecanismul pornește de la o situație în care o instituție publică are plăți restante către un furnizor, iar acesta din urmă înregistrează, la rândul său, obligații fiscale restante către stat. Această formulă ridică însă o întrebare: ce se întâmplă cu firmele care au de încasat bani de la administrațiile locale, dar nu au datorii fiscale?

În cazul unei primării care are facturi restante către o companie pentru servicii prestate sau lucrări executate, iar compania respectivă are obligații fiscale neachitate către stat, sumele alocate pot fi folosite pentru stingerea acestor obligații, în condițiile prevăzute de ordonanță. Banii nu reprezintă fonduri pe care primăriile le pot utiliza liber pentru orice plată restantă, ci sunt destinați exclusiv stingerii obligațiilor eligibile.

Procedura se bazează pe certificate de atestare fiscală și pe acordurile dintre părți. Sunt eligibile și anumite obligații fiscale restante ale unităților administrativ-teritoriale, ale instituțiilor finanțate din bugetele locale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților locale. Potrivit comunicatului transmis după rectificarea bugetară, normele de aplicare urmează să fie aprobate prin ordin al ministrului Finanțelor.

Cine poate beneficia

Mecanismul vizează plățile restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de:

- unitățile și subdiviziunile administrativ-teritoriale, inclusiv primăriile;

- instituțiile publice finanțate integral sau parțial din bugetele locale;

- spitalele publice din rețeaua autorităților administrației publice locale.

În lista creditorilor sunt incluse firmele care furnizează bunuri, servicii și lucrări, furnizorii de energie termică în sistem centralizat și operatorii de transport public de călători. Ordonanța prevede și situații în care sunt eligibile obligațiile fiscale restante ale unor furnizori care au de încasat bani de la furnizorii de energie termică.

 Sumele trebuie să se încadreze în condițiile ordonanței, iar utilizarea lor depinde de situația concretă a debitorilor și creditorilor și de procedura care va fi stabilită prin normele de aplicare.

Două miliarde de lei nu rezolvă problema datoriilor

Efectul urmărit de Guvern este reducerea arieratelor și deblocarea relațiilor financiare dintre administrațiile locale, companii și bugetul public. Mecanismul se aplică însă restanțelor existente la o dată precisă, 30 septembrie 2026, în timp ce între timp pot apărea noi facturi neachitate.

Potrivit informațiilor comunicate după rectificarea bugetară, cererile pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026. Sumele repartizate care nu sunt utilizate până la 21 decembrie 2026 urmează să fie retrase.

Termenele scurte pot pune la încercare capacitatea administrațiilor locale și a furnizorilor de a-și pregăti documentele, de a-și clarifica situațiile fiscale și de a încheia acordurile necesare.

Impactul mecanismului va putea fi evaluat după ce vor fi cunoscute sumele solicitate, cele aprobate și cele efectiv utilizate. Aceste date vor arăta dacă alocarea de două miliarde de lei a redus semnificativ restanțele sau dacă a acoperit doar o parte din blocajele financiare acumulate la nivel local.

„Statul român încă nu a văzut că poate ai pierderi mai mari atunci când nu cheltuiești decât atunci când cheltuiești”

Pentru a înțelege situația instituțiilor care înregistrează datorii mari către furnizori, am discutat cu președintele Asociației Comunelor din România (ACoR), Emil Drăghici.

Sistemul de compensare nu este folosit pentru prima dată, spune președintele ACoR. S-a mai apelat la o soluție asemănătoare și în urmă cu aproximativ 20 de ani. Deși mecanismul ajută, nu rezolvă o altă problemă, semnalează Drăghici.

„Cum de-au acumulat datorii constructorii? Orice constructor, să știți, a acumulat datorii din cauza politicii incoerente a statului. Au fost făcute proiecte, au fost câștigate licitații și nu s-au asigurat resurse financiare pentru închiderea investițiilor. Ideea că le comunici «Stop investiții!» nu e o măsură sănătoasă. Pentru că o investiție, când o încetezi, înseamnă că o pui în pericol. Și apoi sunt costuri pentru conservare. De aceea, statul român încă nu a văzut că poate ai pierderi mai mari atunci când nu cheltuiești decât atunci când cheltuiești”, a semnalat Drăghici.

Supra-contractarea a însemnat orice altceva decât predictibilitate, continuă președintele ACoR. Iar măsurile care bulversează nu se opresc aici. Primarul Emil Drăghici dă exemplul proiectului de reformă administrativă, care a generat discuții ample, și spune că este de neînțeles cum, în urmă cu 22 de ani, se vorbea despre înființarea a 1.000 de noi comune, iar acum se pune pe masă comasarea acestora.

„Eu nu cred că în 20 de ani de zile un stat poate să aibă un asemenea grad de incoerență”, a spus Drăghici.

Suma destinată mecanismului de compensare, cele două miliarde de lei, este, pe de altă parte, departe de a fi suficientă. „Cred că dacă era 60 și e puțin. Acea formă de determinare a unor constrângeri financiare, făcută fără cap, a condus la o situație în care vom avea cheltuieli și mai mari pe seama constrângerilor financiare”, a mai spus Drăghici.

Președintele ACoR a criticat măsurile care au condus la scăderea consumului și care au determinat inclusiv o contractare a pieței muncii, cu efecte asupra românilor plecați peste hotare în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite.

„Nu putem sta pe o cerere continuă și nedeterminată ca volum”

Deși banii alocați prin rectificare nu rezolvă problemele acumulate, un inventar complet al restanțelor nu a fost făcut, spune Drăghici.

„E o măsură pe care am propus-o și noi ministrului. Trebuie făcut un inventar al acestor sume, pentru că nu putem sta pe o cerere continuă și nedeterminată ca volum. Asta este limita pe care și-au permis-o la ora asta. Va mai veni o rectificare, pentru că, vă rog să aveți în vedere ceva: din acești două miliarde care ajung în economie, o bună parte se întoarce la bugetul de stat. Și atunci, pe seama sumelor întoarse din acești două miliarde, se preconizează și o nouă rectificare bugetară”, a mai spus Drăghici.

Bugetele locale beneficiază, în urma rectificării, de o suplimentare de aproximativ 2,81 miliarde de lei din sumele defalcate din TVA. Din această sumă, două miliarde de lei sunt destinate mecanismului de stingere a plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026. Alte alocări vizează cheltuieli precum drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și serviciile sociale pentru copii și adulți cu dizabilități.

Primarul Emil Drăghici spune că, în cazul comunei pe care o conduce, nu există restanțe la plata către firme, însă administrația locală are de acoperit cheltuielile salariale pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap.

„Nu le-am mai plătit banii din august, septembrie, pe aici”, a spus primarul. Aceeași situație s-ar regăsi la nivelul întregii țări, iar problemele s-ar perpetua de aproape zece ani.

„Sunt obligații pe care, practic, ni le-a aruncat statul în brațe. (...) Prevederea legală din 2016, care era doar pentru 2017, extinsă de la an la an, spunea așa, că statul dă cel mult 90% și localul cel puțin 10%. Și atunci acest «cel puțin» înseamnă că poți să dai tu până la 100%, dacă statul îți dă cel mult 90%, care poate fi 0%. Unde e predictibilitatea? Cu atât mai mult cu cât vreau să aveți în vedere un lucru: nu înseamnă un angajat al meu acela. Eu sunt obligat să îl angajez pe seama unei expertize medicale”, mai spune Drăghici.

Asistenții personali apar inclusiv în lista angajaților primăriei. „E real, dar nu este personal angajat pentru activități administrative. E personal angajat pe seama unor documente ale unor persoane cu handicap. Ce vină am eu?”, a pus problema Drăghici.

„E o mică picătură”

Consultantul fiscal Adrian Bența are rezerve în a comenta mecanismul de compensare până la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. El spune că, uneori, informațiile comunicate inițial despre o măsură pot fi diferite de prevederile documentului final.

Bența vorbește însă despre suma rezervată mecanismului, de două miliarde de lei, pe care o consideră „o mică picătură”. El invocă date potrivit cărora, în mai 2026, erau înregistrate numai la Ministerul Dezvoltării facturi deja emise în valoare de 2,5 miliarde de lei și alte situații de lucrări estimate la aproximativ două miliarde de lei.

„Dar din mai până acum s-a lucrat, probabil vorbim de 20-30 de miliarde de lei”, a punctat Adrian Bența.

Plățile, potrivit informațiilor primite de la firmele care au prestat servicii sau au efectuat lucrări, sunt suspendate. „Efectiv oamenii muncesc și nu-și iau banii pentru ce au muncit. Și trebuie deblocată într-un fel situația aceasta”, subliniază Bența.

În spatele firmelor cu sute sau mii de angajați care își așteaptă banii sunt familii cu copii și cu datorii la bănci. Acestor firme, arată Adrian Bența, statul le transmite că le va plăti atunci când va putea face o rectificare bugetară.

„E adevărat că a durat criza politică mai mult decât trebuia. Și asta e o problemă. Dar poate în viitor se corectează și legislația, pentru că astfel de crize politice vor mai apărea. Societatea devine radicală. E doar alb și negru”, trage Adrian Bența un semnal de alarmă.

Execuția bugetară indică încasări record la buget, mai spune consultantul fiscal, ceea ce, în opinia sa, arată că problema ține de structurarea cheltuielilor. Supraîncărcarea schemelor de personal din administrațiile locale este un astfel de exemplu, indică Bența. S-a ajuns ca o primărie care, în urmă cu 20-30 de ani, se descurca doar cu câțiva angajați să aibă astăzi un număr cel puțin dublu de salariați, în condițiile în care populația a scăzut.

„Erau patru persoane, astăzi sunt 10-12 persoane la aceeași primărie, în condiția în care populația a scăzut, fie prin îmbătrânire și decese, fie prin emigrare, fie prin mai puțini copii născuți, iar serviciile publice nu s-au îmbunătățit peste noapte. Prin urmare, acea primărie este doar o sursă de cheltuieli neacoperită de venituri, pentru că impozitele nu acoperă nici măcar jumătate din cheltuielile cu salariile. Astfel de situații trebuie să fie corectate și trebuie corectate rapid”, a mai spus Adrian Bența.

Organigrame stufoase se regăsesc și la nivelul altor instituții ale statului, inclusiv la ANAF, indică Adrian Bența.

Consultantul fiscal apreciază, pe de altă parte, faptul că s-a decis asigurarea fondurilor „din aproape în aproape”, cu prioritizarea serviciilor esențiale.