Dosarul de la Oradea - o experienta traumatizanta

In urma cu doua saptamani, pe 22 martie, Rodica Stanoiu, ministrul Justitiei, a avizat cercetarea procurorului oradean Alexandru Lele, acuzat de efectuarea unor arestari nelegale, de tinerea in

In urma cu doua saptamani, pe 22 martie, Rodica Stanoiu, ministrul Justitiei, a avizat cercetarea procurorului oradean Alexandru Lele, acuzat de efectuarea unor arestari nelegale, de tinerea in nelucrare a unor dosare penale pana la prescriptia raspunderii penale a inculpatilor si de sustragerea unor inscrisuri oficiale din arhiva Parchetului. In data de 25 martie, o echipa condusa de procurorul Ovidiu Paun s-a deplasat la Oradea pentru a demara ancheta. Printre membrii echipei se aflau si Cristian Panait, procuror in cadrul Sectiei Anchete Speciale din Parchetul General, si ofiteri ai Directiei Judiciare din IGP. In prima faza, totul a decurs normal. Echipa s-a impartit. O parte dintre procurori au perchezitionat mai multe locuinte ale apropiatilor lui Lele, cautand acte, dosare suspectate ca fiind sustrase de magistratul oradean din institutie. O alta s-a ocupat exclusiv de magistratul cercetat. In data de 27 martie l-au chemat la audiere si i-au adus la cunostinta acuzatiile, comunicandu-i, totodata, ca in cursul dupa-amiezei va avea loc o perchezitie la domiciliul lui. Dupa-amiaza insa, la locuinta lui Lele a izbucnit scandalul. La fata locului s-a deplasat chiar procurorul Panait, insotit de un ofiter, un tehnician criminalist si doi martori asistenti, luati de pe strada. Cand a deschis usa locuintei, tanarul procuror s-a trezit cu microfonul sub nas. Un cameraman al TVS Oradea si redactorul-sef al postului, Florin Ardelean, finul procurorului Alexandru Lele, intentionau sa imortalizeze pe caseta intreaga actiune. In conditiile date, Panait a refuzat sa inceapa perchezitia, cerandu-le ziaristilor sa paraseasca locuinta. "Este dreptul meu sa-mi aleg martori asistenti. Sunt invitatii mei", i-a replicat Lele, insistand ca perchezitia sa aiba loc in prezenta acestora. Discutiile au degenerat intr-un scandal, iar Panait s-a vazut nevoit sa-l sune pe seful sau, procurorul Ovidiu Paun care, la randul sau, a incercat sa-l convinga pe Lele sa trimita echipajul de televiziune acasa. Refuzul categoric al procurorului oradean l-a iritat pe Panait care a decis sa renunte la ideea perchezitiei. In aceeasi seara, invitat la o emisiune pe acelasi post de emisiune, Alexandru Lele a declarat ca procurorul Panait a avut o prestatie lamentabila din cauza lipsei de experienta si ca "este doar un instrument folosit de superiori in directionarea unor dosare. La aceeasi emisiune, Lele a facut primele sale declaratii publice, catalogand intreaga ancheta drept o mascarada pusa la cale de mafia petrolului din Bihor si de "capul" acestuia, Adrian Tarau, fiul fostului prefect de Bihor, pe care il arestase in urma cu un an. Procurorul i-a acuzat si pe colegii sai de complicitate cu mafia, de lipsa de profesionalism si de absenta verticalitatii. Dupa declaratiile fulminante ale procurorului oradean si scandalul public provocat de mediatizarea perchezitiei esuate, anchetatorii au decis sa continue audierile la Bucuresti. Procurorii s-au intors in Capitala chiar a doua zi, joi, 28 aprilie. Vineri, in cadrul sedintei de lucru, procurorul Cristian Panait a cerut sa se retraga din cauza de la Oradea, pe care a catalogat-o ca fiind una extrem de dificila si cu un volum foarte mare de lucru. El si-a motivat cererea prin faptul ca este obosit si ar dori sa se odihneasca cateva zile. Cazul a fost preluat de Ovidiu Paun. Apropiatii lui Panait spun ca, dupa experienta de la Oradea, procurorul ar fi avut o cadere nervoasa, internandu-se o vreme intr-un spital din Capitala. Lele cauta argumente in favoarea sa din tragedia petrecuta Procurorul Alexandru Lele s-a dat socat de tristul eveniment petrecut miercuri seara. Magistratul sustine - pentru a-si trage spuza pe turta lui - ca moartea colegului sau certifica "starea de asediu in care lucreaza actualmente Justitia in Romania, marginalizarea la care este supusa cea care ar trebui sa fie a treia putere in stat. Mascarada anuntarii publice a acordarii avizelor de cercetare, prezentata de Ministerul Justitiei si Parchete drept victorii impotriva coruptiei este, de fapt, un linsaj mediatic al celor cercetati, frustrati de dreptul elementar al prezumtiei de nevinovatie. Ce logica avea perchezitionarea domiciliului meu, anuntata public de Ministerul Justitiei in 22 martie, si al carui nefericit instrument a fost sa fie procurorul Panait, decat umilirea mea publica si exemplara. Sub aceste succese de parada se ascund, de fapt, adevaratele origini si manifestari ale coruptiei din Romania, care tin insa esentialmente de sistemul politic, interesat de mentinerea unor ambiguitati legislative majore, cum ar fi: efectuarea perchezitiei in faza actelor premergatoare, interzicerea perchezitiilor consimtite, sanctionarea expresa a nulitatilor procesuale, provocarea si revocarea magistratilor in si din functii de conducere, finantarea partidelor politice etc. Doar asa a fost posibila constituirea unui sistem clientelar, de forma piramidala, la nivelul intregii societati romanesti. Numai in aceasta mlastina a ambiguitatilor si complicitatilor au fost si sunt posibile coruptia institutionalizata, abuzurile si imixtiunile flagrante ale politicului in Justitie. Sub aceste presiuni a activat procurorul Panait. Impinsi de comanda probarii unor condamnari prepronuntate public, destui procurori au fost obligati la incalcarea preceptelor morale si profesionale. Acesta este semnalul transmis de gestul sau disperat: un blam la adresa intregii clase politice romanesti, pe care o acuza virulent si ultimativ. Numai o comisie parlamentara si monitorizarea anchetei de organisme internationale ar putea identifica motivele si circumstantele reale ale hotararii sale, care, oricum, in timp, vor razbate la cunostinta opiniei publice", declara Alexandru Lele.