"Divergentele transatlantice s-au atenuat, reconcilierea e inca departe"

Comentand intalnirile avute la Bruxelles de secretarul de stat american Colin Powell cu omologii sai din Uniunea Europeana si NATO, in vederea aplanarii divergentelor legate de razboiul din Irak,

Comentand intalnirile avute la Bruxelles de secretarul de stat american Colin Powell cu omologii sai din Uniunea Europeana si NATO, in vederea aplanarii divergentelor legate de razboiul din Irak, presa vest-europeana, luand act de reluarea dialogului de cele doua parti ale Atlanticului, releva ca, desi s-au mai atenuat, aceste divergente persista. "Diplomatia a revenit la suprafata, dupa doua saptamani de razboi, dar ea nu si-a reluat inca drepturile", subliniaza cotidianul francez Le Figaro, in opinia caruia nu se poate vorbi de "o impacare idilica". In Germania, Frankfurter Allgemeine Zeitung considera ca relatiile intre Berlin si Paris, pe de o parte, Washington, pe de alta, "par a fi inca incordate", in timp ce Berliner Zeitung estimeaza ca "incercarile europene de a convinge SUA asupra unei colaborari internationale nu comporta un succes sigur", desi semne de sperante par a se fi infiripat. Drumul reconcilierii intre Europa si SUA este inca indelungat, apreciaza, la randul ei, presa din Danemarca. "Nu se constata inca o reconciliere in sanul NATO", releva cotidianul Politiken, care noteaza ca "America nu pare inclinata spre compromisuri, iar prapastia ramane profunda". Europa si SUA "au facut primul pas pentru a construi un pod peste genunea provocata de conflictul din Irak. Dezacordurile sunt insa departe de a fi reglementate", sustine si Jyllands-Posten, ziarul cu cel mai mare tiraj din tara. Motivele pentru persistenta divergentelor par sa rezide in viziunile diferite asupra rolului ONU si NATO intr-un Irak postbelic. Powell a declarat, la incheierea intalnirilor avute la Bruxelles, ca ONU urmeaza sa aiba de jucat un rol in reconstructia Irakului, dar ca natura acestui rol urmeaza a fi stabilita in viitor. El a precizat, in acelasi timp, ca rolul determinant va reveni coalitiei interventioniste. Pentru precizarea atributiilor care ar trebui sa revina Natiunilor Unite va fi nevoie, a mai spus seful diplomatiei americane, de adoptarea unor rezolutii speciale ale ONU. Analistii vest-europeni atrag insa atentia ca Franta, Germania si Rusia se opun categoric oricaror rezolutii care ar da o baza legitima, fie si retrospectiv, razboiului. Exista puncte de vedere divergente si asupra rolului NATO. Powell a evocat posibilitatea ca Alianta Atlantica sa joace un asemenea rol in mentinerea pacii in Irak, dar, din nou, a mentionat ca nu este cazul sa se adopte o decizie grabnica in acest sens. "E o hotarare pe care urmeaza sa o luam in viitor. Important este ca nimeni nu a ridicat vreo obiectie asupra acestei posibilitati", a spus el. Surse diplomatice de la sediul NATO au indicat, sub rezerva anonimatului, ca Washingtonul e constient ca unii membri ai Aliantei manifesta reticente fata de o angajare in Irak dupa incheierea razboiului si nu doreste sa sufere un esec daca ar insista prea mult in stadiul actual. De altfel, ministrul de Externe german, Joschka Fischer, a si descris ideea ca fiind "foarte abstracta", aratand ca manifesta scepticism fata de o asemenea eventualitate, iar omologul sau francez, Dominique de Villepin, a estimat ca "prematura" evocarea unui rol al NATO, sub forma de unitati pentru mentinerea pacii. In fine, retine atentia si o declaratie a premierului francez, Jean-Pierre Raffarin, care, vorbind in ajunul intrevederii de la Paris intre ministrii de Externe ai Frantei, Germaniei si Rusiei, a declarat ca, intrand cu forta in Irak, SUA au gresit "din punct de vedere moral, politic si strategic", adaugand ca Franta nu se situeaza pe o pozitie antiamericana, dar ca, in numele prieteniei, sinceritatea este permisa.