De ce nu vorbesc ungurii românește. „E un mit, o prejudecată să credem că nu doresc să învețe limba”
0Concluzia unei dezbateri organizate la Cluj-Napoca în privința ungurilor din România care nu ar vrea să vorbească românește este că, în realitate, acest lucru e doar un mit și că sunt zone unde singura tangență a maghiarilor cu româna este în școală, iar aici lucrurile trebuie îmbunătățite.
„De ce nu vorbesc ungurii românește?” - astfel s-a numit dezbaterea organizată, marți seara, de Mathias Corvinus Collegium (MCC), într-o sală de conferințe a unui hotel din Cluj-Napoc
„Învățarea limbii române este extrem de importantă și utilă în viața copiilor maghiari. Totuși, sistemul educațional actual, micromediul și stilul de viață al familiilor nu oferă sprijinul adecvat pentru învățarea limbii române. În afara activităților preșcolare și a orelor de la școală, un copil de etnie maghiară intră rar în contact semnificativ cu limba română” - se arată în descrierea dezbaterii, făcută de organizatori.
Mathias Corvinus Collegium (MCC) este o organizație, fondată în 1996 ca o inițiativă privată în Ungaria, care oferă tinerilor maghiari talentați pregătire extrașcolară gratuită. De cursurile oferite, printre care se numără și cele de limba română, beneficiază peste 2.000 de tineri din opt orașe: Cluj-Napoca, Arad, Miercurea Ciuc, Târgu Mureș, Oradea, Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc și Satu Mare.
Prezentarea unuia dintre vorbitorii invitați la dezbatere a provocat râsete înfudate în sală: „El este Daniel Rotaru, student la Facultatea de Litere, limba și literatura română, la Universitatea Babeș-Bolyai, și vrea să-i învețe pe elevii din Odorheiu Secuiesc limba română”.
Perspectiva învățării limbii române într-un oraș unde minoritatea maghiară reprezintă peste 90% din populație a părut a fi o idee amuzamtă pentru audiența dezbaterii, formată în mare majoritate din etnici maghiari. Daniel Rotaru (21 de ani), care provine dintr-o familie mixtă, tată român și mamă maghiară din Odorheiu Seciuesc, a explicat pentru „Adevărul” că vrea să facă acest lucru deoarece consideră că e important să dea ceva înapoi comunității care i-a oferit atât de multe.
Poliția limbii
„Este o prejudecată să credem că maghiarii nu vor să învețe limba română”, a spus Rotaru.
El a precizat că în România trăiesc circa un milion de maghiari, iar unul dintre motivele principale pentru care aceștia nu vorbesc română este că trăiesc în comunități autosuficiente și se pot descurca fără să aibă nevoie de limba română.
El a amintit scandalul din Odorheiu Secuiesc, din 2017, când un blogger clujean a susţinut că nu a fost servit cu o porție de mici de către o angajată Kaufland pe motiv că nu vorbea limba maghiară.
„Maghiarii din zonă ezită să vorbească limba română deoarece sunt stresați că nu cunosc limba foarte bine. Este o formă de auto-protejare. Acesta a fost și cazul cu angajata de la Kaufland. Nu a avut nimic împotriva clientului român”, a explicat el.
Există o presiune pe maghiari că nu vorbesc bine limba română și asta îi face să refuze s-o vorbească.
„Există și un termen pentru asta - poliția limbii, și chiar maghiarii ajung să se critice între ei pentru că nu știu bine româna”, spune Rotaru.
„Este un mit faptul că mghiarii nu vor să învețe limba română. Conform unui sondaj, 90% dintre maghiari consideră că e important pentru copiii lor să știe limba română”, a completat un alt participant la dezbatere, András Bethlendi, jurist, expert în drepturile minorităților și cadru didactic universitar.
Singura tangență cu limba română, la școală
Rotaru a precizat că singura tangență a maghiarilor din Harghita și Covasna cu limba română este la școală, dar aici lucrurile nu se fac tocmai cum trebuie.
„Foarte multe nuanțe din vocabular și din gramatică sunt tratate și predate scoase din context. Aceste nuanțe ar trebui contextualizate, de exemplu, printr-un joc de roluri sau dezbateri. Acest lucru, într-adevăr, necesită o implicare mult mai mare din partea profesorului, dar cred că cheia este această contextualizare a nuanțelor”, a explicat tânărul.
În plus, după ce pleacă de la școală, practic elevul nu are cu cine să exerseze ceea ce a învățat.
„Am făcut un pas important în direcția cea bună, în sensul că a fost modificată metodologia predării limbii române: de zece ani nu se mai predă ca limbă maternă (n. red. - ci ca o limbă străină). Dacă reușim să schimbăm și atitudinea profesorilor și a părinților, se vor vedea rezultatele”, a precizat András Bethlendi.
El a subliniat că programa a fost deja schimbată și vom vedea dacă în direcția bună, când vom avea rezultatele Bacalaureatului.
„Asta înseamnă că ori cu Bacul e problemă, ori cu metodologia predării limbii române”, a precizat el.
El susține că dacă rezultatele la Bac vor arăta că maghiarii nu reușesc să treacă examenele de limba română în aceeași măsură ca românii, lucrurile trebuie să se schimbe, deoarece de trecera acestui examen depinde accesul lor la învățământul universitar.
„Toți avem dreptul la educație, de la grădiniță până la universitate. Iar dacă noi pur și simplu suntem victimele unei metodologii proaste de predare sau a unei forme de examinare proaste, atunci pierdem acest drept care este din punct de vedere legal o discriminare”, a explicat András Bethlend.
Bethlendi a mai spus că există multe motive pentru care maghiarii din România doresc să învețe româna, precum accesul la slujbe bine plătite, accesul la cultură și, de fapt, chiar în Harghita și Covasna ar avea nevoie de limba română, în relația lor cu autoritățile, deși oficial se susține că nu e necesar.
Reacțiile românilor sunt foarte importante
În ceea ce privește soluțiile, concluziile dezbaterii au arătat că profesorii de Limba română trebuie să găsească modalitatea optimă de predare. Apoi s-a adus în discuție crearea unor cadre instituționale în care maghiarii și românii să colaboreze, să se împrietenească, să schimbe experiențe, având în vedere că există foarte multe lucruri comune între cultura maghiară și cea română.
De asemenea, s-a vorbit despre importanța reacției comunității față de cei care nu vorbesc corect româna. Lingvista Karola Kovács, participantă la dezbatere, a cărei cercetare se concentrează pe atitudinile lingvistice și conștiința juridică în rândul studenților maghiari din Transilvania, a precizat că oamenii trebuie să înțeleagă că pentru un maghiar învățarea limbii române nu este deloc ușoară.
„Cred că întrebarea de la care a pornit dezbaterea trebuie schimbată din „De ce nu vorbesc ungurii românește?” în „De ce nu vorbesc ungurii prea bine românește?” Feed-back-ul este foarte important. Trebuie să-i încurajăm să vorbească românește chiar dacă nu o fac perfect”.
„Profesorii ar trebui să reconstruiască încrederea în sine a maghiarilor de a vorbi limba română. Cred că acesta ar trebui să fie țelul nostru principal, nu de a crea încă un Eminescu, că n-o să facem acest lucru. Dacă deja putem să reconstruim această încredere în sine, acel copil maghiar va vorbi română mai desc, chiar dacă va face greșeli gramaticale sau de exprimare”, a fost și concluzia lui Daniel Rotaru.
Se încarcă comentariile...
