De ce nu trebuie să ne sperie cip-ul din buletin. Adevărul despre noua Carte Electronică de Identitate

Teoriile conspirației despre buletinul cu cip se răspândesc în mediul online, unde noua Carte Electronică de Identitate este prezentată drept un instrument de supraveghere și control. Datele oficiale arată însă că cipul este folosit pentru stocarea securizată a datelor de identitate, autentificare și semnătură electronică.

Noua Carte de Identitate, sursă pentru teorii ale conspirației Foto: Mediafax

Printre cei care contestă noul document se numără Cezar Cătălin Avrămuță, cunoscut drept „Stegarul dac”, care susține că introducerea actelor de identitate cu cip ar putea avea consecințe grave asupra vieții private. El compară introducerea buletinului cu cip cu controversele din perioada pandemiei și le cere celor care își schimbă actele de identitate să fie atenți la posibilele consecințe pe termen lung.

„Intră în uz cărțile de identitate biometrice”, afirmă Avrămuță, care susține că printre riscurile noului act se numără eventuale probleme provocate de erori sau blocaje ale sistemului, precum și „riscurile să-ți pirateze cineva identitatea și să facă tranzacții sau împrumuturi în numele tău sunt semnificative”.

„De fiecare dată, ABSOLUT de fiecare dată, va trebui să ceri permisiunea de la un aparat să îți «certifice» că ești tu”, afirmă acesta.

În același mesaj, el face o legătură între cartea electronică de identitate și eventuale sisteme digitale care ar putea fi introduse în viitor. Printre scenariile enumerate se află asocierea actului de identitate cu portofelul digital, cardul bancar, permisul de conducere sau cardul de sănătate.

„De la cardul de plastic, la codul de pe mână (sau de pe frunte) nu e decât un pas”, mai susține Cezar Cătălin Avrămuță.

Reacții la teoriile despre buletinul cu cip

Postarea a generat reacții diferite în mediul online. Unii utilizatori au criticat afirmațiile și au atras atenția asupra faptului că persoanele care își exprimă îngrijorarea în legătură cu datele personale folosesc, la rândul lor, dispozitive și platforme digitale care colectează astfel de informații.

„Scris de pe un telefon smart, care știe tot ce faci. Scris într-o aplicație căreia i-ai dat acordul să îți folosească toate datele, pozele, toate preferințele”, a comentat unul dintre utilizatori.

Un alt comentariu face referire la utilizarea rețelelor sociale și la datele pe care utilizatorii le acceptă prin termenii și condițiile platformelor.

Au existat însă și reacții care susțin temerile exprimate în postare. Un utilizator afirmă că introducerea treptată a unor sisteme digitale ar putea duce la extinderea utilizării actelor electronice și susține că „din 2031 nu știu ce se mai poate face dacă stăm astfel cu mâinile în sân”.

Discuția online pornește însă de la o întrebare concretă: ce este, de fapt, cipul din Cartea Electronică de Identitate și ce poate face acesta?

Ce este, de fapt, cipul din Cartea Electronică de Identitate

Potrivit site-ului oficial al proiectului privind Cartea Electronică de Identitate, administrat de Ministerul Afacerilor Interne, CEI este un act de identitate de dimensiunea unui card bancar, care permite titularului să își dovedească identitatea atât fizic, cât și în mediul digital. Documentul poate fi utilizat și ca document de călătorie în statele membre UE și în Spațiul Schengen.

Cipul este descris oficial drept un „mediu electronic de stocare”. În format electronic sunt înscrise datele vizibile pe act, precum numele, prenumele, sexul, cetățenia, data nașterii și CNP-ul, dar și alte informații, printre care prenumele părinților, locul nașterii și adresa de domiciliu sau de reședință.

Cipul conține, de asemenea, imaginea facială și imaginile amprentelor a două degete, cu anumite excepții. MAI precizează că datele biometrice sunt colectate pentru creșterea securității documentului și prevenirea fraudării identității.

Amprentele nu sunt însă păstrate în bazele de date de producție pe termen nelimitat. Potrivit informațiilor oficiale, imaginile amprentelor preluate în aceste baze de date sunt șterse automat după ce titularul intră în posesia CEI sau, în anumite situații, după trei luni de la data programată pentru eliberarea documentului. Procedura este concepută astfel încât datele șterse să nu poată fi recuperate.

Copiii cu vârste între 0 și 12 ani nu au amprente digitale preluate pentru CEI.

La ce folosește cipul

Una dintre funcțiile cipului este verificarea identității și protejarea documentului împotriva falsificării. Potrivit MAI, datele biometrice permit verificarea identității titularului și contribuie la reducerea riscului de uzurpare a identității. Ele pot contribui inclusiv la prevenirea utilizării unor documente false în fraude bancare sau alte infracțiuni.

Cipul are și o funcție digitală. CEI conține certificate emise gratuit de MAI pentru autentificarea în sistemele informatice ale autorităților române și ale entităților private care oferă acces pe baza CEI. Documentul conține, de asemenea, un certificat pentru semnătură electronică avansată, utilizabil în România.

Din punct de vedere tehnic, cipul este protejat prin mecanisme criptografice. MAI precizează că accesul la datele din zona generală este protejat prin Basic Access Control (BAC), iar datele transmise între cip și cititor sunt criptate.

Un alt aspect relevant în contextul teoriilor despre supraveghere este modul în care poate fi citit documentul. Potrivit MAI, CEI nu poate fi citită de la distanță fără știrea titularului. Pentru accesarea datelor este necesară citirea optică a informațiilor din zona MRZ sau introducerea manuală a unui cod.

Mai mult, accesul la zona cipului în care sunt stocate amprentele și imaginea facială este protejat suplimentar printr-un protocol denumit Extended Access Control (EAC). Potrivit MAI, accesul EAC este destinat autorităților guvernamentale desemnate, precum poliția, autoritățile naționale de securitate și autoritățile de imigrare.

Cipul este, totodată, certificat EAL 6+, iar CEI respectă standarde europene și internaționale privind securitatea documentelor de identitate și de călătorie.

Ce spune Uniunea Europeană despre cipurile din cărțile de identitate

Introducerea documentelor de identitate electronice face parte dintr-un cadru european privind securitatea actelor de identitate. Regulamentul european 2019/1157 a urmărit consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor UE și a documentelor de ședere, inclusiv pentru reducerea riscurilor de falsificare și fraudă.

Regulamentul a pornit, între altele, de la existența unor diferențe importante între nivelurile de securitate ale cărților de identitate emise de statele membre și de la riscul crescut de falsificare și fraudă asociat documentelor mai puțin sigure.

În acest context, documentele de identitate moderne folosesc un suport electronic securizat pentru datele necesare verificării identității și autenticității documentului. Scopul este legat de securitatea documentului, prevenirea fraudelor și facilitarea verificărilor, inclusiv în contextul liberei circulații în Uniunea Europeană.

Regulamentul european invocat inițial a fost ulterior înlocuit, la 9 iulie 2025, de Regulamentul (UE) 2025/1208, potrivit EUR-Lex.