Datini si obiceiuri

Pentru slujba Invierii, credinciosii pregatesc cosul pascal, dupa specificul fiecarei zone. La Campulung Moldovenesc, de pilda, datina aceasta straveche se deosebeste prin complexitatea

Pentru slujba Invierii, credinciosii pregatesc cosul pascal, dupa specificul fiecarei zone. La Campulung Moldovenesc, de pilda, datina aceasta straveche se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate si cele fierte si curatate de coaja, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie, cu hrean, prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Paste se continua in familie. Inainte de a incepe degustarea bucatelor, fiecare membru al familiei se "spala" pe fata cu un ou rosu, pentru a fi sanatos si rosu ca oul, se spala apoi cu bani, cu convingerea ca nu va avea paguba tot anul, iar la urma - cu flori, pentru a ramane frumosi si curati ca floarea. La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonac si... cocosi albi. Cocoseii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat. Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca in acel an in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci. Pe langa datina cosului pascal, se mai pastreaza cateva obiceiuri, deosebite: ele vestesc intampinarea Pastelui cu bucurie si dragoste pentru semeni. In zona Sibiului exista obiceiul ca de Paste sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel. O foarte frumoasa datina se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata, in prima zi de Paste, copii (pana la varsta de 9 ani) merg la tiez (t'ez), adica la prieteni si la vecini, sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite". Primii pleaca sa ureze baietii, urmati apoi de fete. Daca la usa unui gospodar se intalnesc o fetita si un baiat, acesta intra primul in casa. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului. Un ritual deosebit este urmat de intreaga comunitate in Bucovina, unde se pregatesc diferite dulciuri si in mod special "Babele", prajitura facuta din cozonac, ce se toarna in forme speciale. Umplutura se pregateste din nuca, rahat si stafide. "Babele" sunt duse la slujba de Inviere. Dupa terminarea acesteia, credinciosii merg la cimitir, cu lumanarile aprinse pentru a aduce lumina celor dragi, plecati la viata vesnica. Traditia din noaptea de Sf. Paste este continuata, prin participarea la slujba de la ora 4 dimineata. Preotul sfinteste bucatele din cosul pascal, din care nu lipsesc "Babele" - simbolul vietii cumpatate, sarea, zaharul, sunca si banii. Tot acum sunt sfintite pachetele care vor impartite celor saraci. In Arges, printre dulciurile pregatite de Sf. Paste se numara covrigii cu ou (numiti asa pentru ca in compozitia lor se adauga multe oua - 10-15 oua la 1 kg de faina). Fiecare gospodar se straduieste sa pregateasca o astfel de delicatesa, care este si simbolul belsugului. In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti se practica traditia tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de paste (vin + paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si gusita (mancaruri traditionale), dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.