Cum afectează naveta sănătatea mintală a oamenilor

Un sondaj recent privind timpul pe care-l petrec oamenii în trafic arată cum afectează naveta sănătatea mintală și emoțională a cetățenilor din capitalele unor țări, printre care și București.

Românii pierd foarte mult timp în trafic în drum spre și dinspre serviciu. Foto Shutterstock

Cele mai ridicate rate ale navetei zilnice au fost raportate în Lagos - Nigeria (83,4%), Varșovia și Cracovia - Polonia (83%) și Praga - Republica Cehă (82,4%).

Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că naveta lor zilnică durează cel puțin o oră, cu vârfuri notabile în România (58%) și Nigeria (52%).

În toate țările chestionate, aproape jumătate dintre respondenți fac navete de peste 20 km zilnic, cehii, românii și germanii acoperind cele mai lungi distanțe în general.

În ceea ce privește costurile navetei, Portugalia, Cehia și România se disting prin cea mai mare pondere a utilizatorilor care raportează costuri lunare reduse pentru navetă (sub 80 de euro).

Din punct de vedere al stresului pe care-l resimt oamenii în timp ce fac naveta spre și dinspre serviciu,  44% dintre respondenții din București spun că fac naveta pe o distanță de peste 20 km zilnic, dintre care 6% parcurg cel puțin 60 km în total.

Alți 38% dintre respondenți sunt de acord că resimt stres atunci când fac naveta cu transportul în comun, în timp ce 30% nu sunt de acord sau sunt total în dezacord.

„Printre cei mai importanți factori care contribuie la stresul legat de navetă în București sunt aglomerația excesivă, curățenia mijloacelor de transport în comun și aglomerația rutieră”, arată rezultatele sondajului realizat de Bolt.

Potrivit acestuia, 76,4% dintre respondenții bucureșteni fac naveta zilnic sau de 4-6 ori pe săptămână, drumul până la muncă fiind, așadar, parte din rutina zilnică pentru majoritatea dintre aceștia.

Mai mult, 58% dintre bucureștenii chestionați spun că petrec mai mult de o oră făcând naveta în fiecare zi, iar dintre aceștia, 9% declară că petrec peste două ore pe drum, ceea ce adaugă o tensiune semnificativă în ceea ce privește timpul și energia lor.

Mașinile personale domină, dar vin cu costuri emoționale

În București, 42% dintre respondenți folosesc mașina personală drept principal mijloc pentru a ajunge la muncă, aproape la fel de mulți ca cei care folosesc mijloacele de transport în comun (45%). Cei care își permit să facă naveta mergând pe jos sunt în procent de doar 6%.

Totuși, chiar dacă mașinile personale sunt o alegere comună, acestea vin la pachet cu costuri emoționale: 41,51% dintre bucureșteni spun că se simt stresați când conduc până la muncă, în vreme ce 55% dintre ei consideră că, dimpotrivă, mașina personală îi ajută să-și reducă nivelul de stres.

Factorii principali care le ridică nivelurile de stres bucureștenilor care folosesc mașina pentru navetă sunt blocajele în trafic, șoferii nesăbuiți și dificultatea de a găsi un loc de parcare.

„Nu este surprinzător să vedem aprecieri opuse legate de stres în ceea ce privește mobilitatea bazată pe mașina personală. Pe de o parte, călătoria în timpul orelor de vârf poate duce la frustrare în timpul actului de a conduce. Pe de altă parte, a avea o mașină disponibilă în orice moment sporește sentimentul de autonomie, permițându-le oamenilor să călătorească către orice destinație oricând doresc. În ceea ce privește sănătatea mintală și alte moduri de transport, efectul călătoriilor active este evident. Nu numai că s-a dovedit că actul de a călători în sine duce la o sănătate mintală mai bună prin exercițiul fizic, dar și că locuirea în zone unde oportunitățile sunt accesibile la distanțe de mers pe jos sau cu bicicleta încurajează participarea la activități suplimentare și promovează experiențe mai bogate în ceea ce privește ce au orașele de oferit”, a declarat dr. Jaime-Soza-Parra, profesor asistent în departamentul de analiză a transporturilor și data science al Universității Utrecht.

Naveta care duce nu doar la destinație, ci și la o minte mai sănătoasă

Așadar, deloc surprinzător, respondenții români care au înregistrat cele mai scăzute niveluri de stres, dar și cele mai ridicate niveluri de satisfacție au fost cei care fac naveta mergând pe jos, cu bicicleta sau cu trotinetele închiriate.

66% dintre respondenții bucureșteni spun că mersul pe jos la muncă le reduce semnificativ nivelurile de stres.

Cât despre modalitățile prin care stresul ar putea fi diminuat, bucureștenii sunt de părere că acestea ar fi timpi de navetă mai scurți, ambuteiaje în trafic mai rare, precum și transport în comun mai fiabil.

„Naveta de cel puțin o oră nu este nimic străin pentru mulți dintre români în general, nu neapărat doar pentru bucureșteni. De aceea, regândirea modului în care ne deplasăm prin oraș ar putea avea un impact profund asupra bunăstării mentale, productivității și calității vieții. Rezultatele sondajului indică o nevoie de a regândi mobilitatea urbană. Pe măsură ce orașele se confruntă cu provocări legate de infrastructură, durabilitate și sănătate publică, facilitarea unor navete mai sănătoase și cu un nivel mai scăzut de stres ar putea îmbunătăți semnificativ calitatea vieților noastre. Fie prin mai multe opțiuni de mobilitate partajată, o infrastructură mai bună pentru mobilitatea activă, fie prin opțiuni hibride, cum ar fi sistemele de «park-and-ride», este clar: modul în care ne deplasăm este strâns legat de modul în care ne simțim”, a declarat Maria Niculescu-Aron, General Manager Bolt România.