Dieta care ne întinerește biologic în doar o lună. Ce au descoperit cercetătorii australieni că trebuie să mâncăm

Un nou studiu științific a demonstrat că îmbătrânirea unui om este legată și de alimentația zilnică. Specialiștii de la Universitatea din Sidney, pe baza cercetărilor, au descoperit o dietă alimentară care nu numai că încetinește îmbătrânirea, dar ne și întinerește. 

Mâncarea sănătoasă este esențială FOTO istochphotos.com

Alimentația este extrem de importantă pentru sănătatea unui individ. Este un lucru cunoscut de toată lumea. Cu toate acestea, puțini oameni aplică principiile elementare și facile ale unei alimentații sănătoase. Acest lucru este dovedit de procentul în continuă creștere al bolilor cronice prevenibile asociate alimentației. Vorbim mai ales despre diabetul de tip II, bolile cardiovasculare și chiar neoplaziile.

Această dinamică este determinată în principal de consumul tot mai mare de produse ultraprocesate, care afectează majoritatea sistemelor din organism și sunt strâns legate de stilul de viață modern. Ei bine, în acest context, specialiștii de la Universitatea din Sydney, Australia, au publicat un studiu care arată că o dietă sănătoasă nu doar că ne menține sănătoși, ci funcționează și ca un adevărat elixir al tinereții. Dieta descoperită de specialiștii australieni a dat rezultate în doar patru săptămâni.

Un studiu revoluționar realizat pe alimentația seniorilor

Studiul, intitulat „Nutrition for Healthy Living” („Nutriție pentru o viață sănătoasă”), a fost publicat recent în revista Aging Cell și a fost finanțat de Universitatea din Sydney, Centrul Charles Perkins, dar și de profesorul emerit George Palmer. Echipa de specialiști a fost condusă de medicul dr. Caitlin Andrews, de la Școala de Științe ale Vieții și Mediului din cadrul aceleiași universități.

Practic, studiul a fost realizat pe eșantioane de persoane cu vârste între 65 și 75 de ani, fiind testate mai multe tipuri de diete considerate sănătoase, pentru a observa rezultatele posibile. Cercetătorii urmăreau modul în care alimentația poate îmbunătăți rapid sănătatea și chiar încetini procesul de îmbătrânire, mai ales la vârste înaintate.

Pentru realizarea studiului au fost utilizați 104 subiecți umani, de sexe diferite, cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani. Totodată, participanții la studiu aveau un indice de masă corporală normal sau indicau un ușor exces ponderal, însă fără obezitate. În plus, subiecții erau toți nefumători, non-vegetarieni și fără afecțiuni cronice serioase, precum diabet de tip II, cancer, boli cardiovasculare, renale sau hepatice. De asemenea, nu prezentau alergii sau intoleranțe alimentare.

Patru tipuri de diete testate

Subiecții au fost împărțiți în patru categorii și li s-au aplicat patru tipuri de diete, dintre cele mai întâlnite în viața de zi cu zi, eliminându-se însă variantele complet nesănătoase bazate în mare parte pe alimente ultraprocesate, foarte grase, de tip fast-food sau conserve.

Două dintre diete erau omnivore, adică includeau consum din toate grupele alimentare, cu proteine împărțite egal între surse animale și vegetale. Celelalte două diete erau semi-vegetariene, cu 70% din proteine provenind din surse vegetale, dar și cu aport de proteină animală.

Cu alte cuvinte, niciuna dintre cele patru diete nu era strict vegetariană, ci bazată pe toate grupele alimentare, însă în raporturi diferite. Unii participanți au urmat o dietă în care produsele din carne, ouă și lactate au fost distribuite egal cu cele vegetale. Alții au primit mai multe produse vegetale decât produse de origine animală.

Totodată, anumite grupuri de participanți au primit suplimentar fie diete bogate în grăsimi și sărace în carbohidrați, fie diete sărace în grăsimi și bogate în carbohidrați. Ca o caracteristică generală, fiecare dietă oferea un aport energetic total din proteine de 14%.

O lună de cercetări intense

Testările au fost realizate pe o perioadă scurtă, de doar patru săptămâni. Pentru a cuantifica rezultatele, oamenii de știință au folosit biomarkeri.

Pentru estimarea vârstei biologice a unui individ sunt utilizate o serie de profiluri de biomarkeri. Biomarkerul este o caracteristică măsurabilă obiectiv, care indică o stare sau un proces biologic. Acesta poate fi o substanță din sânge, precum colesterolul, un semnal electric, cum este electrocardiograma, sau o modificare genetică, servind drept indicator clar al stării de sănătate sau de boală.

Acești biomarkeri urmăresc toate schimbările fiziologice și pot oferi o imagine despre starea de sănătate a unui individ, pe termen lung, dar și despre speranța de viață.

În urma testărilor realizate cu ajutorul biomarkerilor, cercetătorii au ajuns la concluzia că trei dintre cele patru diete nu doar că au încetinit îmbătrânirea, ci au făcut organismul să pară, din punct de vedere biologic, mai tânăr decât vârsta cronologică.

Este vorba despre dieta omnivoră bogată în carbohidrați, dieta semi-vegetariană bogată în grăsimi sănătoase și dieta semi-vegetariană bogată în carbohidrați.

În cazul dietei omnivore bogate în grăsimi nu au fost înregistrate schimbări semnificative. Cu alte cuvinte, organismul a rămas la același nivel al procesului de îmbătrânire.

Ce conține dieta care a dat cele mai bune rezultate

Conform datelor centralizate, dintre cele trei diete care au înregistrat o încetinire a îmbătrânirii și chiar o întinerire biologică a organismului, cea cu rezultatele cele mai importante a fost dieta omnivoră bogată în carbohidrați. Mai exact, o alimentație bazată pe toate grupele alimentare, dar cu accent pe carbohidrații sănătoși.

Această dietă era compusă din 14% proteine, 28% grăsimi și 53% carbohidrați.

În plus, s-a constatat că dietele cu mai puține grăsimi și cu un aport important de alimente vegetale sunt mult mai eficiente și pot reduce semnificativ vârsta biologică la persoanele vârstnice. Rezultatele au devenit vizibile în doar patru săptămâni.

Pe scurt, un asemenea tip de alimentație poate contribui la întinerirea biologică într-o perioadă foarte scurtă. Totuși, specialiștii australieni spun că sunt necesare studii mai ample pentru confirmarea completă a rezultatelor.

„Sunt necesare schimbări alimentare pe termen mai lung pentru a evalua dacă modificările dietei schimbă riscul bolilor legate de vârstă”, a precizat Alistair Senior, profesor asociat la Școala de Științe ale Vieții și Mediului, unul dintre coordonatorii cercetării.

Care sunt carbohidrații și grăsimile sănătoase

Carbohidrații sănătoși care au dominat această dietă provin din cereale integrale precum ovăzul, hrișca, quinoa, zahărul brun și pâinea integrală, din leguminoase precum lintea, năutul, fasolea și mazărea, din legume cu amidon precum cartofii dulci, dovleacul și sfecla roșie, dar și din fructe precum fructele de pădure, merele, portocalele și bananele.

Sunt recomandați carbohidrații complecși și trebuie evitați carbohidrații rafinați și zaharurile adăugate, precum cele din pâinea albă, sucuri și alimente ultraprocesate.

Grăsimile sănătoase provin în principal din surse vegetale și pește oceanic: ulei de măsline, migdale, nuci, arahide, semințe de in, chia, susan și floarea-soarelui, dar și pește gras precum somonul, macroul, sardinele și heringul.

Sursele ideale de proteine

Proteinele sănătoase provin atât din surse vegetale, cât și din surse animale. Pentru o dietă echilibrată este ideală combinarea acestora, pentru asigurarea tuturor aminoacizilor esențiali.

Cele mai complete și ușor de asimilat proteine din surse animale sunt peștele gras, carnea de pui, carnea de curcan, iaurtul, brânza de vaci, cașul și ouăle.

Studiul prezentat a fost publicat la 27 aprilie 2026 în revista Aging Cell, sub titlul „Short-Term Dietary Intervention Alters Physiological Profiles Relevant to Ageing”.

Din colectivul de cercetare au făcut parte Caitlin Andrews, Rosilene Ribeiro, Alison Gosby, David Le Couteur, David Raubenheimer, Jian Tan, Stephen J. Simpson și Alistair M. Senior.