Cristian Mungiu, noul căpitan de echipă al generaţiei de aur din cinematografie

Marele Premiu Palme d`Or de la Cannes şi Premiul "Un Certain Regard" confirmă valoarea incontestabilă a noului val de regizori Cristian Mungiu a adus pentru România cea mai importantă

Marele Premiu Palme d`Or de la Cannes şi Premiul "Un Certain Regard" confirmă valoarea incontestabilă a noului val de regizori

Cristian Mungiu a adus pentru România cea mai importantă distincţie primită vreodată de un film autohton, premiul Palme d`Or, câştigat de "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile".

Cine este Cristian Mungiu, noul lider al cinematografului european? Cum s-a format regizorul de forţă? Cum s-a transformat un copil absolut obişnuit într-un cineast-vedetă?

Nu i-a plăcut niciodată matematica. Nu a fost un elev eminent. Cristian Mungiu a crescut într-un mediu tolerant, în care nimeni nu i-a cerut să fie premiant. S-a născut în Iaşi, în 1968, într-o familie de intelectuali. Tatăl său este medic, iar mama, profesoară de limba română.

A fost un copil creativ, cu multă imaginaţie, pasionat de fotografie, fotbal sau badminton, care se prefăcea că îl doare capul ca să nu se ducă la şcoală. Un puşti sincer, care spunea că nu-i plac serbările de sfârşit de an, pentru că lua mereu "premiul IV". "Nu l-a stresat nimeni, niciodată. A făcut tot ce i-a plăcut, mai ales fotografie", ne-a povestit mama regizorului, Maria Mungiu.

"Noi, părinţii, făceam foarte multe fotografii de amator şi i-am transmis şi lui pasiunea, mai ales că aveam şi un atelier de developat". Prima cameră de luat vederi a fost rusească, apoi, sora lui, Alina Mungiu-Pippidi, i-a adus în anii `90 un aparat de filmat din Elveţia. "Ne fotografia peste tot, ne făcea instantanee, iar acum îl filmează pe fiul său". De aici şi până la film nu a fost decât un pas.

Mungiu, un fost ziarist

După terminarea Facultăţii de Limbi Străine, Cristian Mungiu a lucrat ca profesor şi s-a format ca ziarist. A scris la "Opinia Studenţească", "Monitorul" şi a avut emisiune la Radio Nord-Est. Apoi a plecat la Bucureşti, unde a absolvit Academia de Teatru şi Film, în 1998.

După absolvire, a regizat scurtmetraje, iar primul lui lungmetraj, "Occident", a avut premiera la Cannes în 2002, în secţiunea Quinzaine des Realisateurs. Deşi între primul şi al doilea său lungmetraj au trecut cinci ani, Mungiu n-a stat degeaba în această perioadă: a realizat scurtmetrajul "Curcanii nu zboară" inclus în filmul "Lost and Found" (ce a avut premiera la Berlinală în 2005) şi şi-a făcut un nume în publicitate. Acum, cineastul în vârstă de 39 de ani îşi scrie singur scenariile şi are propria Casă de producţie, Mobra Films, înfiinţată în 2003.

Gândul numărul 1 al celui pe care prietenii şi familia îl alintă "Kiki" a fost să sune acasă, imediat după ce a luat Palme d`Or. "Prima lui grijă a fost să ne întrebe cum se simte bunica lui, în vârstă de 91 de ani, care
l-a crescut. Era îngrijorat ca emoţia pozitivă să nu-i creeze un şoc. Dar bunica lui a suportat foarte bine vestea", ne-a declarat mama regizorului.

Prietenii şi familia îl alintă "Kiki"
Maria Mungiu

Piaţa de film de la Cannes devine cea mai importantă din lume

"Palme d'Or-ul este mult mai important decât Oscarul pentru că arată că suntem adevăraţi oameni de film", declara regizorul Cristi Mungiu după victoria filmului său. Aceasta este probabil diferenţa între festivalul de la Cannes şi concurenţa sa, premiile Oscar.

Primul este o certificare a valorii artistice a celor premiaţi, în timp ce al doilea este deseori criticat că promovează criteriul comercialităţii sau pe cel al corectitudinii politice fără alte virtuţi. Cu toate acestea, ca nivel financiar, Festivalul de la Cannes a avut până acum o relevanţă inferioară celui american. Acest lucru este pe cale să se schimbe, se pare, căci anul acesta festivalul a beneficiat de un buget de două milioane de euro, iar interesul presei faţă de eveniment este într-o continuă creştere, de la 700 de jurnalişti în 1966, la aproximativ 3.500 anul trecut. "Marche du film" sau "piaţa de cinematografie" a devenit cel mai important loc de întâlnire între diversele părţi implicate în producţia de film din lume.

Este o ocazie unică, de a face parte din reţeaua de servicii, contacte şi oferte, pusă la dispoziţie de acest eveniment.

660.000 de euro, pentru un film de milioane

Pelicula lui Cristian Mungiu a avut un buget de peste două milioane de lei (660.000 de euro) şi a fost produsă de Mobra Films, casa de producţie a regizorului. Din această sumă, 1,15 milioane de lei (350.000 de euro) reprezintă un credit obţinut din partea Consiliului Naţional al Cinematografiei. Filmul are un buget infim, chiar şi faţă de o peliculă cu un venit sub mediu pentru standardele obişnuite hollywoodiene. Astfel, producţia 20th Century Fox "The dark is rising", filmată la Studiourile Media Pro, a fost de aproximativ 30 milioane de dolari, adică de 33 de ori mai mare decât câştigătorul de la Cannes. Cum filmul a fost extrem de vânat de agenţii americani, "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" va fi în curând o mină de aur pentru producători.

Finanţare cu peripeţii

"Suntem percepuţi ca o generaţie de cineaşti care face diferenţa în momentul de faţă. Anul acesta am concretizat cu cele mai bune rezultate succesele din anii trecuţi", a spus Mungiu cu referire la filmele lui Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu sau Cristian Nemescu, prezente în ultimii ani la Festivalul de la Cannes şi fără de care el nu ar fi ajuns acolo. Drumul către vârful cinematografiei europene a fost presărat însă cu multe obstacole. Cristian Mungiu a lansat acuzaţii foarte dure la adresa conducerii Centrului Naţional al Cinematografiei, care ar fi tărăgănat finanţarea proiectului. La sfârşitul lunii aprilie, cineastul a spus că "la finanţările de la CNC e vorba de infracţiuni, de interesul producătorilor, de valize cu bani, de ilegalităţi şi trafic de influenţă". În replică, Eugen Şerbănescu, directorul Centrului, a spus că CNC îl va da în judecată pe Mungiu. Problema a fost discutată însă şi în Consiliul de Administraţie al CNC, unde "s-a ajuns la concluzia că nu e necesară escaladarea acestor declaraţii făcute, probabil, intempestiv".

Lăudat de laureatul cu Nobel

Scriitorul Orhan Pamuk, laureat al premiului Nobel pentru literatură, a spus că a fost o plăcere să urmărească pelicula românească: "Este un film minunat. Fiecare secundă din el a fost o plăcere", a spus Pamuk. Ieri, preşedintele Băsescu l-a decorat pe regizorul Cristian Mungiu cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler, şi postmortem, pe regizorul Cristian Nemescu, cu Ordinul Naţional Pentru Merit. Pelicula lui Mungiu se va difuza în premieră românească pe 1 iunie, în deschiderea Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

O distribuţie de valoare face un film bun

Cristi Mungiu a mulţumit actorilor săi, fără de care, a spus el, realizarea filmului nu ar fi fost posibilă. Distribuţia principală a premiatului "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" este alcătuită din Anamaria Marinca, în rolul Otiliei, Laura Vasiliu, în rolul lui Găbiţă, şi Vlad Ivanov, în rolul domnului Bebe. Anamaria Marinca s-a remarcat în filmul britanic "Sex traffic", pentru care a fost recompensată cu premiul pentru cea mai bună interpretare feminină al Academiei Britanice de film (BAFTA). Laura Vasiliu a mai apărut în filmul "Second Hand", regizat de Dan Piţa, şi în "Callas Forever" al lui Franco Zeffirelli. Vlad Ivanov vă este cunoscut din filmele "Le Pere Goriot", "Nature Morte" şi "The Embassy". Luminiţa Gheorghiu interpretează rolul doamnei Radu, fiind cunoscută în primul rând pentru filmul "Moartea domnului Lăzărescu", pentru care a primit numeroase premii de interpretare.

Tinerii cineaşti români, premiaţi în întreaga lume

Cristian Mungiu spunea despre filmul său că dovedeşte că se poate face film şi cu bugete mici. Din aceeaşi nouă "generaţie de aur", de cineaşti români, mai fac parte alţi tineri regizori români, care au câştigat premii importante:

Cristian Nemescu: - "California dreaming" - premiul "Un Certain Regard" la Cannes, 2007

- "Marilena de la P7"- marele premiu la NY Internaţional Student Film Festival, premiul special al juriului la Bruxelles Short film festival, Public's choice la Milano Film Festival etc.

Cristi Puiu - "Moartea domnului Lăzărescu" - premiul "Un Certain Regard" la Cannes, 2006 şi numeroase alte premii

Nae Caranfil - "Filantropica", premiată la festivalurile de la Paris, Wiesbaden, Montreal, Berlin

Cătălin Mitulescu: - "Traffic", "Palme d'Or" pentru scurtmetraj, 2004

- "Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii", premiul pentru "cel mai bun proiect european" la Festivalul Sundance, 2005

Corneliu Porumboiu - "Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii" - cel mai bun film la Festivalul de la Copenhaga şi "Camera d'Or" la Cannes

Radu Jude - Scurtmetrajul "Lampa cu căciulă" - premiul cel mare la Festivalul Sundance şi la Festivalul de film de la Montpellier.

Presa internaţională, la picioarele românilor

Presa internaţională are o reacţie la unison la adresa covârşitoarei victorii româneşti la Cannes: admiraţie… Numele României şi al regizorului premiat Cristian Mungiu sunt menţionate cu admiraţie în cele mai importante publicaţii din lume:

TimesOnLine
"Triumful realismului la Cannes", România "a furat show-ul noaptea trecută la cea de-a 60-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes."

The Washington Post
"Trăiască România!", "Criticii internaţionali pot fi duri, dar cei mai mulţi au fost de acord că la cea de-a 60-a aniversare a Festivalului de Film de la Cannes s-au prezentat filme foarte puternice".

The New York Times
"În cadrul ceremoniei sale de închidere, de duminică seara, au fost decernate două din cele mai importante premii din festival unor filme româneşti, afirmând vitalitatea acestei cinematografii recent apărute. Publicul de la Palais des Festivals şi-a făcut în mod zgomotos auzită bucuria în momentul decernării. Filmul a fost încă de la început fervent susţinut de critici."

Xinhua News Agency
"Triumful românesc de la Cannes scoate în evidenţă industria de film din România ca fiind noua stea a cinematografiei europene".

AFP
"Mica ţară care a putut: România străluceşte la Cannes… cu un film devastator".

Liberation
"un nou şi talentat regizor", ce "beneficiază" de "o industrie care, ca toate cele din fostele ţări din Est, începe să renască din apocalipsa nu atât estetică, cât financiară."

Reuters
"Alegerea (filmului regizat de Cristian Mungiu) este un exemplu rar de o situaţie în care juriul format din cei 9 membri şi membrii publicului larg, fie ei jurnalişti sau critici, au căzut de acord în legătură cu câştigătorul premiului Palme d'Or.

CNN
"4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile": "un portret sfâşietor al unui avort ilegal în era comunistă din România"; "pelicula a reuşit să învingă alte 21 de filme ale unor regizori mult mai cunoscuţi, precum Quentin Tarantino sau fraţii Coen".