Coreea de Nord trece la economia de piata?

Liderul nord-coreean, dornic de a studia la fata locului experienta ruseasca in materie de reforme economice

Aflat intr-o vizita neoficiala in Extremul Orient rusesc, liderul Coreei de Nord, Kim Jong Il, s-a intalnit, ieri, la Vladivostok cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin, discutiile abordand, deopotriva, dezvoltarea legaturilor economice dintre cele doua tari, ca si aspecte ale dialogului intercoreean, fata de care Moscova nutreste un interes special. In mod deosebit, cei doi au discutat proiectul construirii noii linii ferate de lunga distanta, care, restabilind comunicatiile feroviare intre Coreea de Sud si Coreea de Nord, intrerupte din cauza razboiului fratricid, sa lege Peninsula Coreeana de Rusia si, in continuare, de Europa, ca si alte proiecte de interes reciproc. Este a doua vizita pe care Kim Jong Il o intreprinde in Rusia, dupa cea din august anul trecut, la bordul unui tren blindat, cu care se deplaseaza in strainatate, neagreand, ca si tatal sau, defunctul Kim Ir Sen, calatoriile cu avionul. De data aceasta, vizita a fost mult mai scurta (de marti pana vineri), limitandu-se la partea orientala a Rusiei. Potrivit declaratiilor facute de diplomati rusi, sub acoperirea anonimatului, principalul obiectiv al vizitei a fost dorinta lui Kim de a studia, la fata locului, reformele economice rusesti. Intr-adevar, socotita ultimul bastion stalinist, tributar inchistarii dogmatice, Coreea de Nord, care este confruntata cu serioase probleme economice si sociale, inclusiv ca urmare a foametei provocate de o seceta indelungata, a trecut, in ultimele saptamani, la masuri cu caracter reformist, menite sa redreseze o economie centralizata, in pragul colapsului. Stirile parvenite prin intermediul corespondentilor occidentali de presa din Coreea de Sud si Asia de est vorbesc chiar de introducerea unei economii limitate de piata, de tipul celei practicate cu bune rezultate in China. Pretul produselor alimentare rationalizate, distribuite la centrele de desfacere de stat, a fost substantial marit, de pana la zece ori, cu incepere de la 1 iulie, pentru a se alinia, astfel, pretului acelorasi produse vandute pe piata taraneasca sau la negru - scopul urmarit fiind, se pare, eliminarea treptata a sistemului de rationalizare a alimentelor. De asemenea, au crescut, apreciabil, in aceleasi proportii, daca nu chiar mai mult (pana la 18 ori), salariile, care erau foarte mici. In fine, diplomatii straini aflati la post la Phenian afirma ca s-a pus capat sistemului discriminatoriu al existentei unor bancnote de culori diferite, cele de o anumita culoare permitand accesul la magazine cu circuit inchis, mai bine aprovizionate. Comentand aceste reforme, un corespondent al BBC apreciaza ca ele constituie recunoasterea unei realitati existente de catva timp, si anume ca statul a pierdut controlul sistemului de distribuire a alimentelor, in parte datorita faptului ca taranii au refuzat sa-si mai predea produsele, preferand sa le desfaca la negru, unde capata un pret mai bun. Intrebarea este insa in ce masura se vor gasi pe piata suficiente alimente, chiar la noile preturi, pentru a putea satisface cererile populatiei si in ce masura vor fi adoptate noi masuri de liberalizare, pentru a stimula o redresare economica, care, la randul ei, sa deschida calea unei liberalizari politice. In orice caz, dupa cum aprecia expertul american, in probleme coreene, Hazel Smith, aceste masuri, adoptate sub presiunea unor realitati economice inexorabile, sunt dovada unei abordari mai pragmatice din partea autoritatilor de la Phenian, asa cum reiese, pe plan extern, si din reluarea negocierilor cu Seulul si disponibilitatea Coreei de Nord de a purta convorbiri la nivel inalt cu Japonia si SUA. Tendinte pe care, fara doar si poate, Putin nu poate decat sa le incurajeze.