Coreea de Nord il ingroapa pe Kim Ir Sen

Lumea a fost luata prin surprindere de ceea ce se intampla de cateva saptamani in Coreea de Nord. Regimul stalinist de la Phenian s-a decis sa renunte la sistemul economic de tip sovietic, edificat de

Lumea a fost luata prin surprindere de ceea ce se intampla de cateva saptamani in Coreea de Nord. Regimul stalinist de la Phenian s-a decis sa renunte la sistemul economic de tip sovietic, edificat de Kim Ir Sen. Unul dintre pilonii sai de sustinere este consumul rationalizat. De peste o jumatate de secol, nord-coreenii mananca si se imbraca numai cat le permite cartela primita de la stat. Traiul "pe puncte", pe care l-au cunoscut un timp si romanii dupa al doilea razboi mondial, n-a fost niciodata o fericire pentru nord-coreeni, care se culca seara de seara flamanzi. Economia de comanda a intrat, insa, in ultimii ani, intr-o profunda criza, care a infometat cumplit populatia. Pentru a ascunde grava penurie alimentara, autoritatile de la Phenian au inventat "hrana alternativa". Nu este vorba de salam cu soia sau de "nechezol", pe care le-au consumat si romanii inainte de 1989, ci de un surogat de taitei, fabricat in proportie de 60% din coaja de copac, frunze si ramurele. Cerealele, care initial erau preponderente, nu mai reprezinta decat 40%. Nord-coreenii "cu sansa" primesc 200 pana la 250 de grame de "taitei de lemn" pe zi, care le asigura doar 800 de calorii. Problema nu este insa ratia extrem de mica, ci faptul ca "hrana alternativa" este aproape imposibil de digerat. Zeci de mii de persoane au fost victimele hemoragiilor interne si diareelor. Putinii straini din Phenian cred ca "taiteii de lemn" au decimat, pur si simplu, populatia. O catastrofa de o asemenea amploare nu putea lasa indiferenti nici pe cei mai dogmatici politicieni, cum sunt cei nord-coreeni. Noul sistem economic, care il va inlocui pe cel de tip sovietic, se va baza pe initiativa privata si concurenta, spun diplomatii din Phenian, care considera masurile deja adoptate ca un mare pas spre economia de piata. Autoritatile nord-coreene au convocat zilele trecute sefii de intreprinderi pentru a le aduce la cunostinta neasteptata mutatie din economie, care presupune eliminarea nu numai a cartelelor, ci si a subventiilor acordate producatorilor ineficienti. In virtutea noului sistem, nici o intreprindere nu va supravietui, daca nu va realiza profit si nu va putea plati salariatii. Pentru ca toate tranzactiile si activitatile vor fi reglate prin intermediul wonului - moneda nationala. Terenurile si intreprinderile care vor fi administrate de persoane private vor ramane totusi in proprietatea statului. Prima masura pe care a luat-o Phenianul pentru a deschide calea noului sistem a fost devalorizarea masiva a wonului, care a redus de 70 de ori valoarea monedei nationale (de la 2,15 la 150 de woni pentru un dolar american). Noul curs oficial ramane totusi mult inferior celui de pe piata neagra, unde un dolar se cumpara cu 200 pana la 500 de woni. In paralel, "wonul albastru", dupa culoarea biletului de banca rezervat strainilor care traiesc in Coreea de Nord, a fost inlocuit cu "wonul brun", folosit de localnici. Trecerea la o moneda unica reaminteste de eliminarea, in 1994, a certificatelor monetare utilizate de straini in China si este un semn in plus ca Phenianul ia ca model puternicul sau vecin si aliat. Pentru ca populatia sa poata face fata socului monetar, salariile au crescut si ele masiv. Nord-coreenii s-au bucurat cand s-au trezit cu atatia bani in buzunar. Satisfactia lor a fost insa de scurta durata, pentru ca preturile au crescut in pas cu devalorizarea monetara. Orezul, de exemplu, care era cumparat pe cartela cu 0,80 woni kilogramul, se vinde acum la liber cu 50 woni. Schimbarile din domeniul monetar sunt vizibile in putinele magazine din Phenian, unde au acces strainii si unde preturile sunt afisate atat in woni, cat si in dolari. Preturile in moneda americana n-au suferit nici o schimbare, spun diplomatii straini, care se plang insa ca misterul in care se invaluie regimul stalinist nord-coreean face foarte dificila evaluarea mutatiilor produse. Presa locala n-a scris inca despre devalorizarea monedei nationale. Exista schimbari, dar ele fac parte dintr-un program mai amplu, care urmeaza sa fie facut cunoscut, lasa sa se inteleaga oficiali de la Phenian. Coreea de Nord deschide o noua carte de invataminte, indeosebi pentru tarile in tranzitie la economia de piata din Europa de Est, unde, de la o vreme, se doreste cat mai multa protectie sociala si cat mai putine reforme. Coreea de Nord a demonstrat ca asa ceva nu este posibil fara riscul de a aluneca in prapastie. Reformele pe care le presupune trecerea la economia de piata sunt, intr-adevar, dureroase, dar absenta lor este, pur si simplu, mortala. Pentru Romania, in care si-au facut reaparitia economatele, cornul si paharul cu lapte care se dadeau scolarilor in perioada imediat postbelica, experienta nefericita a Coreei de Nord este chiar un avertisment. Anul trecut, Romania, tara al carei potential agricol ar putea hrani o populatie de doua ori mai mare decat cea actuala, a importat, pentru prima data dupa 1990, de peste un miliard de dolari produse agroalimentare. Daca guvernantii de la Bucuresti vor mai amana mult reformele in economie si vor continua cu actualele politici populiste, romanii au sansa sa ajunga, intr-un viitor nu prea indepartat, la "taitei de lemn" pe cartela.