Corbii bântuie garnizoana execuţiei lui Ceauşescu la lăsarea nopţii

"Seara e cam lugubru pe-aici"Pe clădirea în care Nicolae şi Elena Ceauşescu şi-au petrecut noaptea dinaintea execuţiei stă scris cu litere mari "CLĂDIRE NESIGURĂ". Cam ăsta e şi sentimentul

"Seara e cam lugubru pe-aici"
Pe clădirea în care Nicolae şi Elena Ceauşescu şi-au petrecut noaptea dinaintea execuţiei stă scris cu litere mari "CLĂDIRE NESIGURĂ". Cam ăsta e şi sentimentul celui care priveşte panoul ruginit de tablă, al cărui rol, de fapt, este acela de a avertiza asupra riscului seismic. În anii '90, militarii în termen cantonaţi la unitatea din Târgovişte se fereau să doarmă în cazarma cu pricina. "Spuneau că văd fantome noaptea", adaugă inspectorul Gavrilă, recunoscând că "seara e mai lugubru pe-aici". Totuşi, celebrele imagini video cu execuţia soţilor Ceauşescu, difuzate de mii de ori de la revoluţie încoace, arată un loc diferit de cel de-acum. Platoul prăfuit s-a transformat într-o alee dosită, încadrată de un gard viu. "Cam din dreptul gardului ăsta s-a tras", explică şeful jandarmilor dâmboviţeni. Spaţiul pare mai mic, iar zidul murdar, cu tencuială căzută, creionează imaginea unei clădiri-fantomă. O singură privire nu ajunge. La a doua, ies în evidenţă găurile din perete şi pata neagră, mare, care acoperă exact porţiunea în care gloanţele au ciuruit zidul. "Să nu credeţi că sunt găurile rămase din '89. Astea au fost făcute la filmările lui Sergiu Nicolaescu. Atunci s-au folosit capse pirotehnice care au lăsat urme", lămureşte comandantul Gavrilă. Însă pata de pe zid rămâne un mister. "Cred că s-a spart o ţeavă şi s-au produs inflitraţii. Dar noi am săpat pe-aici, ne-am uitat după scurgeri şi n-am găsit nimic", spune jandarmul-şef. Acaparat de o discuţie despre planurile de extindere ale IJJ Dâmboviţa, Costel Gavrilă ia o mină gravă imediat ce păşeşte pe lângă cazarmă. "Să vedeţi cum se adună corbii pe-aici, de cum vine întunericul. Nu-ţi prea vine să treci", vorbeşte, mai mult pentru el.
De la Ferdinand I la Nicolae Ceauşescu
Construit între 1905 şi 1909, cu ordin special de la principele Ferdinand, edificiul a servit iniţial drept şcoală de cavalerie. În timp, cazarma a fost vizitată de regele Carol I şi de mareşalul Antonescu. Deasupra intrării încă mai scrie, ca şi acum mai bine de un secol: "Ofiţerul de cavalerie trebuie să fie şi călăreţ, şi cavaler". Sobră, cu o arhitectură elegantă, clădirea se află acum în administraţia Inspectoratul de Poliţie, fiind folosită pe post de depozit. Mai mult, uşile sunt blocate. "Conducerea oraşului ar vrea s-o transforme în muzeu", informează inspectorul Gavrilă, menţionând că ideea edililor nu este originală. "Mai de mult, a venit la mine un băiat care făcea armata aici şi mi-a zis c-ar trebui să punem un panou în dreptul zidului şi să scriem acolo ceva despre Ceauşeşti", îşi aminteşte şeful jandarmilor. După care adaugă: "N-am făcut nimic pentru că nu voiam să zică lumea că-s un admirator al fostului regim". Deşi ignorată de români, clădirea atrage, an de an, zeci de reporteri, jandarmi şi chiar turişti străini. "Anul trecut au venit nişte ziarişti din Ungaria, să facă un reportaj. Anul ăsta am adus aici câţiva jandarmi din Franţa, care au făcut nu ştiu câte poze cu zidul", spune Costel Gavrilă.