Ce produse alimentare tradiţionale pregătim pentru recunoaștere europeană

Până în momentul de față, România are 10 dintre cele aproape 1.700 de produse alimentare protejate de Uniunea Europeană la nivel european.

Omologarea produselor tradiționale ia ceva timp

Este vorbe de „Magiun de prune Topoloveni”, „Salam de Sibiu”, „Telemea de Ibăneşti”, „Novac afumat din Ţara Bârsei”, „Scrumbie de Dunăre afumată”, „Cârnați de Pleșcoi”, „Telemea de Sibiu”, „Caşcaval de Săveni”, „Salată cu icre de ştiucă de Tulcea” și „Salată tradițională cu icre de crap”, care au fost înregistrate la nivel european de companii sau asociații de producători din România.

Toate produsele figurează ca specialități tradiționale garantate în catalogul Uniunii Europene „eAmbrosia”. Este vorba de un registru juridic digital al denumirilor produselor agricole şi alimentare, al vinurilor şi băuturilor spirtoase înregistrate şi protejate în întreaga UE care oferă acces direct la informaţii cu privire la indicaţiile geografice înregistrate, inclusiv cu privire la instrumentele juridice de protecţie şi la caietele de sarcini ale produselor.

„Magiunul de prune Topoloveni” este primul înscris în catalog după ce a fost aprobat în 2011. Ultimul produs românesc aprobat a fost „Salată tradițională cu icre de crap”, care a figurează în catalog din 2021.

Controale inopinate

Producătorii români mai au două produse tradiționale care sunt în curs de omologare. Este vorba de „Pita de Pecica” şi „Salinatele de Turda”, care au fost înscrise pe lista de aprobare la sfârșitul anului 2021 și începutul anului trecut, dar procesul de omologare durează ceva timp pentru că este foarte riguros. Mai mult, chiar și după certificare, experții revin în fabrici și fac verificări periodic. Se iau probe din produse, se inspectează liniile de producție și se verifică respectarea rețetelor. În plus, se verifică dacă ingredientele provin din zonele tradiționale. Și nu vorbim numai de verificări periodice, realizate de organisme de certificare independente, așa cum scrie în regulamentele UE, ci și de controale inopinate, care au o cadență aleatorie.

Indicația geografică protejată și denumirea de origine controlată oferă protecție comercială produselor cărora li se conferă, pe piața UE și pe piețele cu care Uniunea Europeană încheie tratate comerciale și de liber schimb, în urma negocierilor. Astfel, niciun alt produs care este realizat în afara zonei geografice indicate nu poate purta denumirea respectivă pe piață. Acest lucru oferă producătorilor locali drept exclusiv de utilizare a „brandului” tradițional.