Ce este articolul 4 din Tratatul NATO și când poate fi activat. De ce este invocat după incidentul cu drona care a ajuns în Galați

Incidentul în care o dronă a ajuns pe teritoriul României și s-a prăbușit în județul Galați a readus în discuție unul dintre cele mai importante mecanisme de consultare din cadrul NATO: articolul 4 al Tratatului Nord-Atlantic.

Sursă foto: Facebook

Subiectul a fost invocat în spațiul public după ce mai mulți analiști și experți în securitate au apreciat că România ar putea solicita consultări cu aliații în contextul riscurilor generate de războiul din Ucraina.

Spre deosebire de articolul 5, care se referă la apărarea colectivă în cazul unui atac armat, articolul 4 nu presupune automat măsuri militare și nici nu obligă statele membre să intervină.

Ce prevede articolul 4

Textul Tratatului Nord-Atlantic este clar: „Părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre Părți.”

Cu alte cuvinte, orice stat membru NATO poate cere convocarea consultărilor atunci când consideră că securitatea sa este afectată sau amenințată.

Asta nu înseamnă că NATO intră în război și nici că este declanșată automat apărarea colectivă. Ci reprezintă o procedură de consultare politică și militară între aliați, care poate conduce ulterior la măsuri suplimentare de apărare, întărirea prezenței militare sau alte decizii comune.

Care este diferența dintre articolul 4 și articolul 5

Articolul 4 se referă la consultări între statele membre în cazul unei amenințări la adresa securității unui aliat.

În schimb, articolul 5 stabilește că „un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele (...) va fi considerat un atac împotriva tuturor”.

Acesta este motivul pentru care experții atrag atenția că activarea articolului 4 nu trebuie confundată cu declanșarea mecanismului de apărare colectivă prevăzut de articolul 5.

De ce este invocat acum în cazul României

Discuția a apărut după incidentul în care o dronă provenită din zona conflictului din Ucraina a ajuns pe teritoriul României.

Cei care susțin oportunitatea activării articolului 4 argumentează că repetarea unor astfel de incidente poate ridica probleme privind securitatea spațiului aerian românesc și necesitatea unor consultări suplimentare cu aliații NATO.

O eventuală solicitare a României ar permite discutarea situației în cadrul Alianței și evaluarea măsurilor care ar putea fi luate pentru consolidarea securității pe flancul estic.

A mai fost folosit articolul 4

Articolul 4 a fost folosit de mai multe ori în istoria Alianței. După invazia Rusiei în Ucraina, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania au solicitat consultări în cadrul NATO privind impactul conflictului asupra securității flancului estic. De asemenea, Turcia a apelat în repetate rânduri la acest mecanism în contextul războiului din Siria și al amenințărilor la adresa securității sale de la frontiera sudică.

În prezent, nu există o decizie oficială a autorităților române privind solicitarea activării articolului 4, însă subiectul a intrat în dezbaterea publică după incidentul de la Galați și pe fondul preocupărilor legate de securitatea graniței estice a NATO.