Catunele din Suceava - botezate orase

Suceava, cel de-al doilea judet ca intindere din tara (dupa Timis), numara 5 municipii, 3 orase, 93 de comune si 396 de sate si candideaza, acum, la primul loc pe tara in clasamentul numarului de

Suceava, cel de-al doilea judet ca intindere din tara (dupa Timis), numara 5 municipii, 3 orase, 93 de comune si 396 de sate si candideaza, acum, la primul loc pe tara in clasamentul numarului de localitati care pot deveni orase. 8 comune cu primari PSD au pretentia sa fie urbanizate. Prefectul Ioan Cusnir este convins ca alte opt comune ar putea deveni oricand orase. In curand, parlamentarii vor delibera daca Cajvana, Milisautiul, Brosteniul, Frasinul, Vicovu de Sus, Liteniul, Dolhasca si Salcea (care au intocmit fisele de evaluare si au acceptul populatiei exprimat prin referendum) vor fi ridicate la rang de oras.
Oierii din "Casvana", oraseni fara apa curenta, canalizare si drumuri asfaltate
"Ce cas avem, marite Domn", ar fi rostit un ostas catre Stefan cel Mare la vederea unui cas urias, pus de oieri intr-o vana de lemn neobisnuit de mare. "Casvana sa ii fie numele!", ar fi poruncit voievodul. Legenda locului spune ca satul s-a numit asa dupa vrerea lui Stefan, dar ca, in 1968, la noua impartire administrativ-teritoriala, contopisti mai putin iscusiti au trecut in scripte Cajvana in loc de Casvana. Si cei 8.300 de locuitori ai Cajvanei si catunului Codru au mers la vot tragand nadejde ca vor deveni oraseni, desi nu au apa curenta, canalizare, spatii verzi, blocuri, trotuare si drumuri asfaltate. Se lauda insa cu un modern camin cultural cu sala de proiectie (care, pentru moment, adaposteste si Primaria), cu iluminatul stradal, telefonia digitala, grupul scolar (cu o clasa de liceu si trei clase de scoala profesionala) si posibilitatile de a creste puterea economica deoarece fiii satului, plecati mai ales in Italia, vor investi in comuna. In timp ce mergea cu o furca pe umar sa adune gunoi de grajd, Ion Soldan (53 de ani) - pensionar - ne-a spus ca a votat alaturi de 92% dintre sateni "asa, ca sa ne fie si noua bine. Nu prea ma pricep eu la treaba asta... Io stiu sa muncesc". Satul colinar este taiat in lung si lat de carute, iar apa (scoasa din fantaini putine) este dusa in gospodarii cu autoturismele.
Argumentul Milisautiului: o branzarie
Milisautiul este o comuna mare, de podis, pe care localnicii nu o pot strabate cu pasul, ci doar pedaland sau dand bice cailor. Ulitele din satele Milisauti, Badeuti, Gara si Lunca au fost botezate chiar si in limba ucraineana. Primarul Mircea Laurus e gospodar, spun localnicii, deoarece este primul care a dotat primaria cu... un tun. Arma de artilerie a fost cumparata acum doi ani cu 2,2 milioane de lei, ca fier vechi (casata de la o unitate militara din Bacau) si a fost prinsa in ciment pe un postament, langa monumentul eroilor din cele doua razboaie mondiale. Milisautiul vrea sa devina oras pentru ca are o branzarie cu vreo 15 angajati (cel mai mare agent economic local din cei aproape 100). Din acest an, localnicii s-au racordat la magistrala de gaz metan care duce spre Radauti, apa este captata din izvoare (adusa in mod exceptional in primaria de pe strada Izlovat, singura cu canalizare) si are telefonie fixa digitala. Becurile ard pe ulite pe alocuri, dupa ce "3 km de retea cu stalpi de lemn au fost avariati", dupa cum ne-a spus primarul. Comuna are discoteca in caminul cultural, un dispensar, doua scoli si, de curand, "luptam pentru o sala de sport ca se face handbal. Avem si stadion, cu tribuna si cabina", dupa spusele edilului-sef. In timp ce tineau bicicletele de coarne in fata primariei, Daria Polec a spus ca Milisautiul merita sa fie oras pentru ca "drumurile din cimitir au fost asflatate", iar Lucia Cupic ca "avem de toate, chiar si piata". Cei 5.300 de sateni au mers la urne in aprilie, desi se tem ca dupa ce Milisautiul va fi oras "birurile" vor fi mari.
Brosteniul demoleaza doua blocuri ca sa devina oras
Comuna Brosteni, o mirifica localitate de munte scaldata de apele Bistritei, s-a aflat inainte de '89 la un pas de urbanizare, datorita industriei miniere si forestiere, puternic dezvoltate. Acum, doar 10% din populatie mai sapa in stanca dupa minereuri neferoase si 5% exploateaza sau prelucreaza lemnul. Populatia din cele 10 sate (aproape 7.000 de oameni) se indeletniceste mai ales cu agricultura. Brosteniul are apa curenta, canalizare, iluminat public si 1.000 de apartamente la blocuri (din care 700 sunt locuite, doua blocuri urmand a fi demolate, deoarece, dupa disponibilizare, minerii au furat tamplaria, instalatiile sanitare si chiar acoperisurile). "Doua blocuri vor fi demolate, fiind complet distruse", ne-a spus Viorica Vizitiu, secretarul comunal. "La noi e frumos. Avem Muzeul "Ion Creanga" si biserica unde a invatat Creanga din ceaslov", s-a mandrit secretarul Vizitiu. Comuna sta mai prost cu drumurile (cu exceptia celui national, spre Vatra Dornei) si nu are gaz metan.
Frasinul s-a dotat cu caini comunitari
In '94, Frasin era cat pe ce sa devina oras, dar "s-au sesizat parlamentarii ca Vacaroiu face prea multe orase si municipii. A trecut norocul pe langa noi. Si pe vremea lui Ceausescu s-a cochetat cu ideea, pentru ca era un veritabil centru muncitoresc", ne-a spus primarul Mircea Tanu. Frasinul are cateva elemente de oras: statie de epurare a apei (cu cateva vicii de proiectare), alimentare cu apa (retea instalata acum trei decenii) si gaz metan, canalizare, blocuri, parcuri, trotuare, peste 6.700 de locuitori si 178 de firme care platesc impozitele locale (printre care Cominco Bucovina, Forex si o fabrica de placi stratificare din lemn). Frasinul mai are ceva orasenesc: caini comunitari. Comuna are patru sate: Frasin, Plutonita, Doroteia si Bucsoaia (cu celebra tabara de copii, inchiriata pentru petreceri in extrasezon). Unii oameni ai locului au venit la referendumul pentru oras "cu temerea ca ar putea plati sume mai mari la bugetul local", a precizat primarul. "Frasinul va fi oras numai daca vor boierii. Sa ne dea si noua bani mai multi, ca toti banii ajung la Marza (n.r. - presedintele CJ) si ii ameteste", a spus cu patos un pensionar de 65 de ani, care a dorit sa ramana anonim. "Avem lumina pe strada numai la referendumuri si alegeri. Au privatizat tot catre oamenii din PSD, chiar si caminul cultural, vandut cu tot cu biblioteca si 30.000 de carti. Nu prea mai avem paduri, ca le-au taiat. Cand l-au impuscat pe Kennedy, in '63, eu plantam copaci si acum nu mai sunt", a mai spus localnicul. In Frasin, "turism fac doar cei cu jeep-uri", a completat si pensionarul Vasile Jemna.
Industria de incaltaminte urbanizeaza Vicovu de Sus
Amplasata la granita cu Ucraina, comuna Vicovu de Sus este de departe cea mai dezvoltata din Bucovina. Proiecte pentru urbanizarea comunei au existat si inainte si dupa 1989, in prezent indeplinind indicatorii minimali statuati de legea 351/2001. Comuna are doua sate, Vicovu de Sus (atestat documentar in 1436) si Bivolarie, cu peste 14.300 de locuitori. Apa potabila este captata si directionata catre 40 de cismele stradale, se lucreaza de zor la canalizare, comuna nu are gaz metan, dar are statie de clorinare si telefonie fixa digitala. Patru camine culturale, un centru de sanatate medico-social, Grupul Scolar "Ion Nistor", trei scoli generale, o scoala speciala in Bivolarie, vama, 1.200 mp de spatii verzi si scuarul "Ion Nistor" cu un monument al eroilor din cele doua razboaie mondiale si cele doua tunuri (cumparate de edili cu nici 5 milioane de lei de la Bacau), gardul masiv din piatra si bancile din gradina publica, dar si... termopanele si gresia neagra din frumosul sediu administrativ sunt bunurile publice cele mai de pret ale vicovenilor. Localnicii vor musai in Europa, desi steagul din gradina publica este destramat si a pierdut stelutele.
Liteniul merita, pentru ca are sens giratoriu
Preocupat cu planul de actiuni pentru... Mos Craciun, primarul Liteniului - Mihai Axinte - a gasit vreme sa se mandreasca cu... vestigiile dacice. "Avem o cetate geto-dacica, acoperita cu o movila, cu vechi vestigii tracice(!)", ne-a oferit detalii gospodarul-sef. "Avem, la sensul girator, dat in folosinta in '75, o statuie... O mama cu cinci prunci, care reprezinta cele 5 provincii romanesti", a afirmat primarul PSD (edilul-sef din '75, cu exceptia mandatului taranistilor). Liteniul are cateva blocuri, apa curenta doar la unul din cele trei sisteme (cu cismele stradale nefunctionale), va avea canalizare printr-un proiect SAPARD, are iluminat public, 3 statii de clorinare si se afla pe locul 10 in viitorul program de racordare la gaz metan. "Telefonia fixa este semiautomata. Doar primaria are sistem digital si Internet", a completat primarul, care s-a laudat apoi cu drumurile: "cele judetene sunt reabilitate integral, iar cele comunale recenzate (!)". Liteniul are un camin cultural, un dispensar, un grup scolar si, din 2002, nu mai are centru de plasament. La intrebarea de ce Liteniul ar merita statutul de oras, primarul Axinte a replicat: "Solca e oras si are 6.000 de locuitori, iar noi 10.361. Solca are bugetul cu 40% mai mare decat Liteniul. (...) Astept sa se pronunte parlamentarii pentru a atrage fonduri in Liteni si pentru defalcarea bugetului". Balanta veniturilor si cheltuielilor locale este cat de cat echilibrata de cei 86 de contribuabili economici (printre care patru balastiere). "Vreau sa prind si io orasul, sa ma bucur de telefon si gaz", ne-a marturisit Gheorghe Costea (71 de ani), in timp ce statea in cosul carutei si sorbea vin fiert dintr-o cana. Alaturi, un consatean ducea o butelie goala in... ghidonul bicicletei.
Dolhasca, "orasul" fara gaz, cu doua balastiere
Dolhasca are un semn rutier propriu: "Fara acces hipo". Un sens giratoriu lasat in paragina este marginit de un monument al ostasilor ("impodobit" cu jerbe vestejite), un pod metalic ingust peste liniile de tren si un miniparc pentru copii, amplasat taman langa calea ferata, cu busteni strecurati printre scrancioburile ochios vopsite pana cand parcul va fi imprejmuit si astfel micutii vor fi feriti de accidente feroviare si rutiere. "Acolo va fi oraselul copiilor", s-a laudat Maria Cojocaru (primar PSD). Drumul comunal este ciuruit, mai ales cel dinspre Iasi. Satenii se plang ca cismelele stradale, vopsite in bleu, sunt dezafectate, deoarece nu exista apa curenta si canalizare, cu toate ca primarul Cojocaru spune ca "avem apa curenta si canalizare in procent de 80%". Desi, in 1982, se afla pe lista propunerilor pentru orase, Dolhasca nu are nici acum gaz metan, ci o gara, o statie de clorinare a apei si ici-colo becuri stradale. "In '82, am vazut macheta orasului. Trebuia sa avem si hotel", a spus cu nostalgie primarul. Centrul de Plasament "Sf. Gheorghe" (cu 21 de copii), dispensare umane, un centru medical de permanenta (in fapt, o sectie externa a Spitalului Falticeni), Grupul Scolar "Oltea Doamna", doua scoli generale, doua gradinite, Ocolul Silvic, Caminul Cultural (fara cinematograf), Manastirea Probota, biserica cu patru turle Raftivanu, doua monumente ale eroilor, un pod peste Siret, o biblioteca cu 14.000 de volume si un autobuz al primariei sunt alte piese trecute in patrimoniul comunal. In cele 8 sate, cu o populatie de peste 11.000 de locuitori, se desfasoara o activitate exclusiv agricola. Scriptic, sunt inregistrate 42 de firme (printre care o fabrica de alcool si o viitoare crescatorie de fazani), care vireaza bani putini la buget. "Avem si doua balastiere care exploateaza din Siret. Nisipul de Dolhasca e foarte cautat", a completat primarul. Deseurile se ard in gropile de gunoi satesti, iar spatiile verzi sunt inexistente (cu exceptia ogoarelor care ajung pana in soseaua cu gropi). "Peste 78% din populatie si-a dorit ca Dolhasca sa fie oras, iar 90,44% au spus da", a completat primarul. "O vinit ordin si votam, si asa am facut!", ne-a spus Maria Hurjui (68 de ani), intrerupta de la un taifas, peste gard. "Arsinel e fiul comunei. El ne-a facut celebri", a tinut sa adauge primarita.
Salcea, satul cu aeroport... international
Comuna suburbana a Sucevei in comunism, Salcea s-a bucurat de ceva infrastructura: drumuri, gaz metan, iluminat stradal, 5 biblioteci, 4 camine culturale (inchiriate acum pentru petreceri), 4 dispensare umane si 4 scoli generale (plus una complementara). Dupa '89, s-a renuntat la centralele semiautomate in favoarea telefoniei fixe digitale si s-a instalat cablu tv. Salcea nu are blocuri, apa curenta si, implicit, canalizare, nu are cinema, parcuri, scuare, ci doar un monument al eroilor din Razboiul pentru Independenta. Din cei peste 8.700 de locuitori inregistrati la recensamant, majoritatea covarsitoare sunt plecati peste hotare, in "Italia, Grecia si au ajuns pana si in Japonia", dupa cum a rostit primarul Marinel Butnarasu. "Ne ajuta financiar copiii, ca vin si construiesc sau investesc aici. Cei care au ramas sunt navetisti in Suceava. Agricultura e o activitate complementara", a adaugat Butnarasu, aflat la primul mandat PSD, dar care spera sa fie reales primar al... orasului Salcea. Neobisnuit fata de celelalte 7 comune din judet care aspira la titulatura de oras, Salcea are gropi de gunoi cu sortare a deseurilor. Situata la nici 12 km de Suceava, comuna se mandreste cu Centrala Electro-Termica (care ocupa 1/3 din suprafata comunei), mamut industrial care, din 2000, refuza sa plateasca sume importante bugetului local pentru impozitul pe cladiri, litigiu mutat in instanta. In plus, Salcea are aeroport, pentru ca in comuna e plasat si aeroportul care deserveste Suceava. Pentru prima oara, peste 62% din populatia Salcei s-a dus la urne ca asezarea lor sa devina oras cu... patru cartiere (actualele sate Plopeni, Mereni, Varatec si Prelipca). "Nu stiu administrativ cum va arata Salcea, dar stiu ca va fi oras, ca bugetul sa creasca macar cu 40%. Sigur vom fi oras, ca avem aeroport. (...) Visez la europenism. Cu rusii ne-a fost greu. Acum sa ne ducem si cu UE, ca doar acolo ne sunt copiii", a conchis primarul.