Bucureștiul se încălzește alarmant. Câte zile de vară am putea avea în plus până în 2100. Fenomenul de „insulă de căldură urbană” agravează situația

0
0
Publicat:

Bucureștiul se află printre cele mai expuse capitale europene la efectele schimbărilor climatice, iar zilele caniculare și nopțile tropicale devin tot mai frecvente.

Cercetătorii au analizat patru scenarii climatice până în 2100. FOTO: arhivă
Cercetătorii au analizat patru scenarii climatice până în 2100. FOTO: arhivă

Un studiu publicat de InfoClima.ro și semnat de doi cercetători ai Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Sorin Cheval și Vlăduț Fălcescu, arată că în cel mai pesimist scenariu, până la finalul secolului, vara s-ar putea prelungi cu aproximativ trei luni în care temperaturile ar depăși 30°C.

Conform unui raport World Bank Group (2023), capitala României ocupă locul trei în Europa la riscul de mortalitate asociat temperaturilor extreme, după Istanbul și Atena.

Fenomenul de „insulă de căldură urbană” agravează situația: suprafețele întinse de beton, asfalt și bitum ridică temperatura ambientală cu până la 5-6°C față de zonele înconjurătoare. Diferențele sunt vizibile chiar între stațiile meteorologice din București – Filaret (centru) și Băneasa (periferie nordică).

Fenomenul de „insulă de căldură urbană” agravează situația. FOTO: infoclima.ro
Fenomenul de „insulă de căldură urbană” agravează situația. FOTO: infoclima.ro

Cercetătorii au analizat patru scenarii climatice până în 2100. În cel mai pesimist scenariu, cel cu emisii ridicate, numărul anual de zile tropicale ar putea depăși 100, iar nopțile cu temperaturi mai mari de 20°C ar deveni mult mai frecvente. În scenariul moderat, care presupune politici ferme de reducere a emisiilor și extinderea suprafețelor verzi, creșterea ar fi mai lentă, dar tot semnificativă.

Începând cu anul 2050, temperatura maximă medie a lunii iulie ar putea depăși constant 32°C în scenariul pesimist. Zonele din apropierea parcurilor, lacurilor și cele cu locuințe joase și grădini vor fi cel mai puțin afectate, în timp ce peste 50% din suprafața capitalei va fi expusă unui risc termic mare sau foarte mare.

Cercetarea subliniază că măsurile de atenuare – creșterea suprafețelor verzi, folosirea materialelor mai puțin absorbante de căldură și reabilitarea termică a clădirilor – pot face diferența între o vară extremă și una mai suportabilă pentru locuitorii capitalei.

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite