Bratul bionic, o speranta pentru persoanele paralizate

Omul bionic sau Omul de sase milioane dolari a fost un serial al televiziunii americane care s-a bucurat de un enorm succes in anii '70 (unele episoade au fost reluate si la televiziunea romana din

Omul bionic sau Omul de sase milioane dolari a fost un serial al televiziunii americane care s-a bucurat de un enorm succes in anii '70 (unele episoade au fost reluate si la televiziunea romana din acea vreme) si care a lansat moda superserialelor tv, gen Superman, Spiderman ori Robocop. Personajul central era un astronaut american, care grav ranit intr-un zbor de incercare cu o nava spatiala, nu se mai poate misca. Pentru a-l salva, medicii decid sa experimenteze o noua metoda, pusa la punct de un savant de geniu, si anume inlocuirea anumitor parti ale organismului cu dispozitive electromecanice, actionate de energia atomica, gratie carora eroul capata puteri supraomenesti, devenind cyborg, un hibrid intre om si masina. Dupa asemenea "reparatii capitale", Oficiul pentru Informatii Stiintifice il trimite intr-un sir intreg de misiuni periculoase, in cursul carora se va razboi cu raufacatori de talie internationala, oameni de stiinta malefici, dornici sa distruga lumea, si chiar cu monstri extraterestri. Cum se intampla de obicei, succesul serialului a determinat producatorii sa dea la iveala si o versiune feminina a eroului, Femeia bionica, si chiar Baiatul bionic. Mai tarziu, pe marele ecran avea sa apara Robocop, amintit mai sus, si o cohorta intreaga de oameni-masina. Pastrand, bineinteles, proportiile, ceea ce parea la inceput un scenariu exclusiv SF incepe sa devina, intr-o anumita masura, realitate. Este vorba de primele experimente ale unor cercetatori din Marea Britanie si SUA de a crea brate si maini "bionice" pentru victimele unor accidente cerebrale. Catorva pacienti voluntari li se vor implanta in muschii bratelor mici electrozi, ca parte a unei tehnologii capabile sa le dea posibilitatea de a-si misca din nou bratul sau bratele pe care nu le mai pot folosi. Se spera ca noua tehnologie va putea modula sau imita mesajele transmise de creier, care controleaza muschii bratelor, iar pacientii vor invata treptat sa-si foloseasca din nou membrele paralizate. Primul experiment se va efectua la inceputul anului viitor. Pacientul (sau pacienta) va fi monitorizat timp de trei luni, dupa care, daca rezultatele sunt promitatoare, vor urma la rand alti cinci pacienti. Anterior, s-a mai experimentat implantarea de electrozi pentru a controla miscarile epiglotei, cartilagiul care, in momentul inghitirii, impiedica patrunderea alimentelor in caile respiratorii, sau pentru a controla sfincterele traiectului urinar si a impiedica incontinenta de urina. De notat ca si pana acum s-a recurs la electrozi pentru a stimula miscarile membrelor paralizate, ceea ce necesita insa manevre chirurgicale relativ masive si o complicata retea de fire pentru transmiterea comenzilor. Noile implanturi, care sunt de dimensiuni foarte reduse, 16,4 milimetri lungime si mai putin de 2,4 milimetri diametru, necesita manevre chirurgicale minime, intr-o faza ulterioara putand fi, pur si simplu, injectate in muschi. Impulsurile electrozilor vor fi declansate de unde radio, gratie unor bobine atasate de brat si conectate la un dispozitiv de control cu butoane pe care pacientul sa-l poata purta in buzunar, pe masura ce dimensiunile acestui dispozitiv se vor micsora. Cercetatorii spera sa dezvolte noul sistem, astfel incat pacientii vor trebui doar sa declanseze miscarea initiala a bratului, lasand in seama senzorilor efectuarea celorlalte miscari. Conform cercetatorilor, noua procedura va putea permite o modalitate mult mai lesnicioasa decat tehnicile greoaie si imperfecte de pana acum pentru controlarea miscarilor pacientilor cu sechele grave in urma accidentelor vasculare cerebrale, dandu-le posibilitatea sa-si foloseasca din nou bratele. In intreaga lume, milioane de oameni sufera anual asemenea accidente cerebrale.