Băieții răi au ajuns modele pentru copiii buni. Cum pot fi părinții mai influenți decât influencerii
0Chiar dacă nu au mașini scumpe și nu locuiesc în vile de milioane de dolari precum frații Tate, părinții pot să concureze cu astfel de influenceri pentru mințile și inimile copiilor lor. Condiția: să înțeleagă nevoile de bază care îi fac fericiți atât pe adulți, cât și pe adolescenții debusolați.
Arestarea lui Andrew Tate, „regele masculinității toxice“, în România a adus în discuția opiniei publice internaționale cum a ajuns un astfel de personaj un adevărat mentor pentru milioane de tineri din toată lumea. El are 4 milioane de urmăritori pe Twitter și face milioane de vizualizări pe TikTok cu mesajele sale toxice.
Psihologul clujean Domnica Petrovai explică pentru „Weekend Adevărul“ de ce sunt frații Tate atât de populari în rândul tinerilor și cum putem să facem să-i ținem pe adolescenți departe de influența unor astfel de personaje toxice.
Neîncrederea în sine, factor decisiv
Petrovai spune că aceste personaje vin cu o rețetă a succesului care sună bine pentru tineri, pentru că promite rezultate garantate fără un mare efort din partea lor. Mai ales în contextul în care tinerii din ziua de astăzi nu sunt obișnuiți să facă față frustrării inerente obținerii unui obiectiv în „lumea reală“, care presupune multă muncă și o recompensă care vine în timp, nu instantaneu, cum promit influencerii precum Tate.
Drumul către a avea aceste modele, spune psihologul, este croit chiar de către părinți: „Studiile arată că atunci când relația dintre copii și părinți e dificilă, distantă sau cu multă tensiune, cresc riscul și probabilitatea ca copiii să caute în afara relației cu părintele repere cu privire la comportamentul, viziunea asupra vieții, valori. Copilul este, în această situație, mult mai ușor de influențat de mesajele externe. Cu cât relația cu părinții este mai bună și este bazată pe încredere, cu atât copilul este mai protejat de mesaje din exterior“.
Ispita, luxul obținut facil
Principalul obiectiv este luxul obținut facil, lucru care are legătură tot cu insecuritatea pornită din familie. „Când relația lor cu adulții nu este de încredere, copiii nu au șansa să învețe să fie confortabili cu disconfortul, să facă alegeri dificile, să facă față eșecului. E mai probabil să aleagă să fie atrași de mesaje care promit succesul fără efort sau rețete ale succesului facil în 3 pași, cum sunt mesajele acestor influenceri“, arată Petrovai.
Mai mult, tinerii ajung să își asocieze valoarea personală, ca om, cu cea materială. „Pentru că au un grad mare de nesiguranță în viața lor, copiii ajung să asocieze valoarea personală, așa-zisa încredere în ei, cu succesul material sau social. Asta înseamnă să ai bani, statut, imagine, putere asupra celorlalți. Nu e un aspect interior, ci exterior. Ca și cum valoarea pe care o am depinde de factori exteriori, de cum arată, de ce haine are, ce mașină conduce“, mai spune psihologul.
O societate fără modele, lăsată pradă influencerilor
Domnica Petrovai spune că părinții, chiar dacă nu au mașini scumpe, haine de firmă și nu sunt influenceri pe Instagram, pot „concura“ cu fraţii Tate și alții ca ei pentru a-și putea influența copiii, dacă înțeleg care sunt nevoile de bază ale ființei umane: dorința de a fi iubiți, apreciați, înțeleși și de a se simți în siguranță, de a simți că pot conta pe părinții lor, că nu sunt singuri.
Ea susține că e o greșeală pentru părinți să-și critice copiii pentru că se uită la Tate și alții ca el. În schimb, ar trebui să încerce să înțeleagă de ce fac acest lucru copiii și să discute deschis cu ei.
Un alt factor care determină această rezistență scăzută a tinerilor la mesajele toxice este chiar societatea care „promovează în foarte multe moduri abuzul, pedeapsa“.
Petrovai arată că tinerii sunt foarte expuși la relații toxice și duc lipsa unor mentori, a unor adulți care să fie capabili de o relaționare sănătoasă. Iar dacă în primii ani de viață, copilul este format și educat în familie, de către părinți, odată cu școala, dar mai ales cu preadolescența, el simte nevoia de a-și crea propria identitate.
„Trec printr-un proces de diferențiere, <sunt diferit de tata>, <sunt diferit de mama>. <Sigur, am și părți din ei, dar am și identitatea mea proprie>. Pentru că acest proces nu este conștientizat de părinte, și sunt părinți care ori vor să-l controleze pe copil, ori se simt respinși dacă copilul gândește diferit, alege diferit, se îmbracă diferit, dacă nu face ce vrea el. Astfel, rămâne o tensiune, iar copilul nu se desprinde de părinte, nu-l lasă părintele să se desprindă.
Desprindere nu înseamnă abandon. Ai nevoie să rămâi apropiat emoțional de părinte, cu identitatea diferită de a părintelui. Aici intervine rolul mentorului, când copilul are nevoie din interacțiunea cu alți adulți să-și definească identitatea diferită de a părinților. Pentru că nu au aproape de ei adulți cu care să relaționeze într-un mod sănătos, ei caută mentori la distanță, cum sunt influencerii.
Aleg pe cineva cu care, practic, nu au o relație, dar au nevoie de ghidaj, de îndrumare și astfel ajung să preia modelele și mesaje lor și le internalizează. De exemplu, cum văd ei succesul sau ce comunică ei despre ce înseamnă masculinitate sau feminitate. În perioada asta a adolescenței ai tot felul de preocupări, cum să arăt bine, cum să mă placă fetele/băieții, cum să am succes. Astea sunt procupările firești ale lor“, explică psihologul.
Idoli versus părinți
A-și alege modele în viață din rândurile celebrităților, fie ele artiști, sportivi sau oameni de o calitate îndoielnică, dar cu notorietate, nu este ceva nou. Lipsa unui adult apropiat, care să fie și model, duc tinerii, în prezent, către influenceri.
„Ei aleg alți adulți pe care îi idolatrizează și idolatrizarea e un semn de mare dependență, de asta pot fi și foarte ușor manipulați. Idolatrizarea vine pe fondul în care am prea multă nevoie ca cineva din exterior să mă definească. Poate să fie un cântăreț, un artist, un influencer. Ajung să preiau modul în care se îmbracă, ce spun despre viață, preiau pentru că e un gol emoțional foarte mare. Când reziliența copiilor și a adolescenților este foarte scăzută și ei nu și-au format o identitate a lor, ei sunt foarte ușor de manipulat. Nevoia de a se defini și de a avea niște repere este atât de puternică, încât aleg ce este cel mai familiar și cel mai familiar este această distanță, abuz și succes exterior“, spune Domnica Petrovai.
Lupta cu celebritățile internetului, pe terenul influenței asupra adolescenților, pare imposibilă pentru părinți, însă nu este așa. „Părintele poate să aibă această influență dacă nu intră în luptă de putere cu copilul, dacă nu-l controlează, ci înțelege că e diferit și creează contextele în care copilul să se definească diferit de părinte, nu așa cum crede părintele că ar trebui să stea lucrurile“, consideră Domnica Petrovai.
Soluții pentru părinți și copii
Tot psihologul oferă și câteva soluții pentru ca părinții să își protejeze copiii de astfel de influențe încă de la început: „Cel mai bun mod de a-l proteja este să clădesc o relație de încredere și siguranță cu copilul meu, adică copilul să se simtă înțeles, acceptat, să simtă că am încredere în el și, pe de altă parte, să simtă că îi pot oferi contextele în care să-și dezvolte reziliența și acea motivație intrinsecă, să facă lucruri care-i plac și care îl definesc pe el ca identitate – citește, face sport, explorează diverse activități și acestea încep să-l definească. Cu cât părintele încearcă să îl controleze și intră în luptă de putere cu copilul, acesta se îndepărtează și nu mai avem o influență asupra lui“.
Cu alte cuvinte, apropierea de copil și crearea unei legături, fără a-i afecta identitatea sunt căile cele mai sigure de a evita ca adolescentul să își aleagă modele nepotrivite în viață.
„Dacă, de exemplu, văd că îi place să deseneze sau să construiască, este important să-l susțin, chiar dacă aceste lucruri sunt diferite de stilul meu de viață. El va înțelege, astfel, că îi este respectată individualitatea și așa scad riscul să idolatrizeze într-un mod nesănătos alți adulți sau să fie influențat de grupul de prieteni. Dacă grupul de prieteni preferă anumiți influenceri, el va putea avea altă opinie fără să-i fie frică că va fi respins sau izolat. Este foarte important să investim mult mai mult în relația cu copilul, să ne conectăm și să acceptăm diferențele acestea și să-l sprijinim să se dezvolte diferit de noi“, subliniază psihologul.
Lasă-l să-și aleagă viitorul
Tot în această luptă intră și susținerea unui anume viitor al copilului – ceva ce îi place, pentru care are calități sau ceva care își dorește părintele să urmeze.
„E foarte important pentru părinte să-l ajute pe copil să se definească, să înțeleagă ce-i place, ce nu-i place, ce îl încântă, dar din ceva ce face el, nu ceva ce primește din exterior. Venim cu o istorie de deprivare emoțională, financiară, și vrem să-i facem doctori sau IT-iști ca să le fie lor bine, dar e o gândire individualistă care nu ajută.
Ideea de împreună, de activitate colectivă are o conotație foarte negativă în cultura noastră, dar asta este soluția de a fi împlinit, să fac ceva împreună cu alții, ca să contribuim la un bine comun. Acesta trebuie să fie mesajul părinților.
Dacă le comunică mesaje dintr-o zonă individualistă, ei vor fi foarte ușor de manipulat, nu vor ști să se protejeze. De obicei, copiii foarte singuri sau care se simt foarte singuri sunt cei care sunt ușor de influențat de acești influenceri. Acei copii care nu au un grup de prieteni, nu au ceva care să simtă că le dă confort, relaxare, să se simtă suficient de buni. Copiii aceștia sunt așa de singuri și așa de anxioși, că atunci când vine cineva cu astfel de rețete cred că au găsit rezolvarea stimei de sine foarte scăzută“, spune Domnica Petrovai.
Adulți cu „identitate fragilă“, în căutarea succesului promis
Bineînțeles că nu doar adolescenții sunt cei care își doresc să fie asemenea influencerilor care promovează un stil de viață ușor și bogat. Toți însă sunt victime ale abuzului și ale manipulării, ale promisiunilor mincinoase către rezultate imediate fără efort.
„Arată, de fapt, o identitate foarte fragilă, nedefinită pe o bază sănătoasă. Atunci idealizăm și suntem foarte ușor de manipulat de oameni care ne promit succesul imediat nu printr-un efort personal de lungă durată, care este inconfortabil, ci printr-o rețetă.
Studiile spun că e nevoie între 2 și 5 ani pentru adoptarea unui nou obicei. Asta înseamnă că trebuie să-l încurajezi pe om să depună un efort și să nu vadă rezultate o perioadă foarte mare de timp. E mult mai ușor să auzi un coach, un trainer sau un influencer să spună: «Fă afirmațiile acestea 5 minute în fața oglinzii, dimineața, și ești un alt om».
Cei care urmează orbește aceste sfaturi nu sunt suficient de conectați cu ei și nu au resurse emoționale să se înțeleagă pe ei. Încrederea înseamnă altceva, înseamnă, de exemplu, să investesc în relațiile mele, să investesc într-o muncă emoțională constantă și asta mă va face să fiu mult mai împlinit și să am sentimentul că viața mea are sens.
Dacă mă uit doar la exterior, adică la bani, statut, validare socială, o să fiu tot timpul nemulțumit și intru într-un ciclu al perfecționismului. Niciodată nu va fi suficient, voi avea nevoie de și mai mult succes, de și mai mulți bani. E ca și cum alerg după ceva cu mijloace nepotrivite pe un drum greșit. M-ar ajuta mai degrabă să mă opresc și să învăț să mă reconectez cu mine“, recomandă Domnica Petrovai.
Carte de vizită Domnica Petrovai
Născută la 23 ianuarie 1974, Mangalia
A absolvit Facultatea de Sociologie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi tot acolo şi-a obţinut, în 2009, diploma de master în domeniul psihologiei.
Între 2008 şi 2010 a lucrat în Ministerul Sănătaţii, la Centrul Naţional de Sănătate Mintală, după care şi-a înfiinţat propria companie specializată în consultanţă psihologică, „Mind Education Health“. Ea este şi consultant pentru organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale în domeniul dezvoltării de servicii specifice de sănătate mentală.
În 2018 a publicat, la editura Humanitas, cartea „Iubeşte şi fii iubit(ă). (Aproape) totul despre relaţia de cuplu“.
Locuiește în Bucureşti
„Și astăzi, în mediul virtual, suntem în paradigma pâine și circ“
Sociologul Ioan Hosu, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai“, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ că influencerii de genul fraților Tate au un succes atât de mare pentru că oferă circ, câștigând astfel un public de masă, care nu poate fi câștigat printr-un conținut de calitate.
Întrebat de ce au totuși așa de mare succes influencerii precum Tate, Hosu a susținut: „Pentru că este circ. Lumea s-a uitat la circ și se va mai uita la circ. <Pâine și circ> se spunea pe vremea romanilor, când masele erau liniștite cu jocuri cu gladiatori. Nu e nimic nou sub soare. Suntem în paradigma asta, <panem et circum>, numai că circul are diferite forme, acum circul e virtual și digital, nu mai e unul fizic.”
Se încarcă comentariile...
