Analizele medicale, tot mai greu de făcut prin sistemul public. Cum se adâncește criza din sănătate

Pacienții sunt tot mai dependenți de clinicile private pentru analize și investigații imagistice, după ani în care ambulatoriile spitalelor publice nu au fost dezvoltate. Între timp, criza de finanțare afectează și internările, iar reprezentanții pacienților avertizează că nici furnizorii privați nu vor mai putea acoperi cererea.

Spitalele au ajuns să refuze internarea pacienților din cauza lipsurilor bugetare Foto: Shutterstock

„În primul rând, problema este accesul la ambulatoriu, pentru că aici se simte cel mai puternic lipsa de soluții. Nu toți pacienții au loc în spitale și ar trebui să poată merge și în ambulator. Deși ministrul ne îndeamnă să mergem doar la ambulatoriile spitalelor de stat, acestea nu au toate specialitățile, iar listele de așteptare sunt lungi, pentru că de 20 de ani nu s-a făcut mare lucru pentru ambulatoriul spitalelor publice. Până la urmă, mulți ajung tot la clinicile private, care au o pondere importantă pe acest segment. Pe analizele medicale din ambulatoriu, aproximativ 96% dintre pacienți ajung la clinicile private, iar la imagistică situația este similară, pentru că nu există locuri la stat”, a explicat pentru „Adevarul” Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru protecția Pacienților din România.

Și pacienții internați în spitalele publice sunt afectați din cauza acestei crize, aceștia fiind nevoiți să apeleze tot la clinici private.

„Lipsa locurilor creează probleme chiar și pentru pacienții internați, care trebuie să aibă acces la anumite investigații de laborator și imagistice. Așadar, pentru pacient, șansa reală este să meargă la o clinică privată, mai ales că nu își permite să meargă în străinătate. Însă clinicile private încep și ele să întâmpine probleme, mai ales cu un buget restrâns pe anul viitor: plafoanele repartizate nu vor acoperi nici măcar 30–40% din nevoile de servicii medicale paraclinice, adică analize de laborator și imagistică. La acestea se adaugă consultațiile și serviciile medicale clinice, care sunt și ele prost tarifate, iar foarte mulți medici au renunțat să mai aibă contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau să ofere servicii în contract cu casa. Unii își aleg un număr de pacienți care le convine, iar pe ceilalți îi condiționează să plătească”, a mai transmis Vasile Barbu.

Pacienții cer fonduri suplimentare pentru spitalele de urgență

Reprezentantul pacienților arată cu degetul către Guvern pentru că spitalele nu mai pot interna pacienți din lipsă de fonduri pentru medicamente, materiale sanitare, alimente și energie, iar situația este agravată de facturile în creștere și de faptul că nici consiliile județene nu mai dispun de bani la sfârșit de an.

„De asemenea, în spitale nu se mai fac internări pentru cazurile care trebuie tratate, pentru că unitățile nu au bani de medicamente, de materiale sanitare, de alimente și de energie. Facturile la energie, gaze, termoficare și electricitate încep să crească, iar managerii se tem de acest lucru. Multe unități sunt de urgență și aparțin Ministerului Sănătății, astfel încât nu primesc bani de la consiliile județene; nici celelalte unități nu prea primesc fonduri, pentru că nici consiliile județene nu mai au bani. Este sfârșit de an, iar banii au fost direcționați către diverse proiecte și investiții sau către primari”, a mai precizat Vasile Barbu.

Acesta susține că o altă prioritate a Guvernului ar trebui să fie o mai atentă analiză a programelor naționale de sănătate depind de fonduri din bugetul consolidat care trec prin Ministerul Sănătății înainte de a ajunge la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentar față de Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate.

„Alte priorități ar trebui să fie programele naționale de asigurări și programele naționale de sănătate. Se vorbește mult despre oncologie, pentru că este un subiect mai emoțional, dar există multe alte boli cu un impact la fel de grav sau poate chiar mai grav. În cazul programelor naționale, nu știm câți bani vor fi alocați. Pe partea de analize medicale și de pachete de servicii există Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, care are un buget separat de bugetul consolidat. 

Din bugetul consolidat trebuie să treacă însă niște bani către Ministerul Sănătății, iar acesta, după ce își acoperă cheltuielile proprii și pe cele ale instituțiilor din subordine, trebuie să aloce fonduri și pentru programele naționale de sănătate. Acești bani trebuie dați Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în plus față de banii din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate. Iată, așadar, problema este problema bugetară”, a mai explicat Vasile Barbu.

Sănătatea a primit cele mai mari suplimentări în urma rectificării bugetare

Guvernul a adoptat pe 30 octombrie, prima rectificare bugetară din 2026, prin care redistribuie fonduri pentru acoperirea cheltuielilor urgente din ultimele două luni ale anului. Sănătatea, pensiile și administrațiile locale beneficiază de suplimentări importante, în timp ce unele alocări pentru proiecte cu fonduri europene și cheltuieli care nu mai pot fi realizate în acest an sunt reduse. Ținta de deficit bugetar rămâne la 6,2% din PIB.

Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a fost majorat cu 3,22 miliarde de lei, pentru asigurarea medicamentelor, materialelor sanitare, serviciilor medicale și continuarea programelor naționale de sănătate. Totodată, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a primit acces la aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele reținute la începutul anului. Plafonul pentru contractele cost-volum și cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde de lei.

La Ministerul Sănătății au fost prevăzute alocări suplimentare de 774 de milioane de lei, dintre care 183 de milioane pentru salariile personalului din serviciile județene de ambulanță, 200 de milioane pentru funcționarea unităților de primiri urgențe și 391 de milioane pentru programe și acțiuni prioritare de sănătate.

În același timp, au fost reduse cu 700 de milioane de lei alocările pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă, din cauza gradului redus de execuție.