Alegeri 2024. Cum s-a votat în funcție de vârstă. Lecția succesului lui Nicu Ștefănuță

Alegerile locale au fost decise de alegătorii cu vârste între 31 și 60 de ani, care au votat prudent, în timp ce voturile tinerilor și cele ale persoanelor de peste 65 de ani s-au anulat reciproc, a explicat sociologul Barbu Mateescu. La europarlamentare, tinerii au dat o lecție importantă.

Independentul Nicu Ștefănuță a obținut un mandat de europaralamentar. FOTO: USR

Sociologul Barbu Mateescu susține că datele disponibile acum despre cum s-a votat în funcție de vârstă sunt „un pic imprecise”. Totuși, pe baza estimărilor existente, sociologul a conturat câteva tendințe.

A crescut cu circa 1 milion numărul alegătorilor din mediul rural, față de ultimele europarlametare, și a crescut, de asemenea, numărul alegătorilor care au peste 65 de ani. În zona urbană, au venit cu 300.000 de oameni mai puțin. La locale, pe de altă parte, s-a înregistrat cea mai mare prezentă din 2012 și până acum.

Revenind la împărțirea pe vârste, la alegerile locale, susține sociologul, „votul în rândul tinerilor a fost foarte echilibrat. Nu a existat o formațiune politică care să ia 25% din această zonă.”

Situația este foarte diferită însă la europarlamentare, întrucât studenții și tinerii chiriași aflați la început de carieră, care nu sunt proprietari, au putut să voteze la europarlamentare, dar nu au putut să voteze la locale decât dacă se duceau acasă.  O mare parte dintre aceștia l-au votat pe Nicu Ștefănuță: „el a performat foarte bine în rândul tinerilor, dar nu numai în rândurile lor, dar campania lui a fost axată pe oamenii tineri, deci, să zicem, oamenii sub 25 de ani”.

Astfel, la Cluj, centru universitar puternic, Ștefănuță a obținut un scor excelent, aprope jumătate din voturile Alianței PSD-PLN (Ștefănuță a obținut circa 17.000 de voturi, în timp ce Alianța PNL-PSD a marcat peste 33.000 de voturi).

Cuvântul cheie la alegătorii maturi: „prudența”

În ceea ce privește zona de mijloc, de la 31 de ani la 60 de ani, la alegerile locale, sociologul susține: „Cuvântul cheie a fost, aici, prudența. Deci, aici vedem de fapt scorurile obținute de partide per total. Deci, practic, votanții foarte în vârstă și votanții tineri s-au cam anulat între ei ca intenții de vot, ca să spun așa”.

Astfel, alegătorii cu vârste între 31 și 60 de ani, la alegerile pentru consiliul județean au votat astfel: „PSD 30%, PNL 30%, AUR 13% și ADU 13%, restul partidelor foarte puțin”, a susținut Mateescu bazându-se pe rezultatelel de la exit-poll-uri.

La europarlamentare însă, o parte dintre voturile acordate Alianței PSD-PNL s-au întreptat spre AUR, REPER, SOS, Nicu Ștefănuță. „Pentru a ne face o idee despre europarlamentare, trebuie să mișcăm un pic imaginea dinspre PSD și PNL spre alte forțe politice, cum spuneam. Dacă la locale, aceșt grup median ca vârsă a votat circa 30% PSD și 30% PNL (în total- 60%), la europarlamentare, aceștia s-au îndreptat într-o mai mică măsură spre alianța PSD-PNL, undeva, sub 50%”, explică Mateescu.

Alegătorii peste 65 de ani

„Alianța PSD-PNL a beneficiat extrem de mult de faptul că prezența oamenilor cu vârsta peste 65 de ani la vot a fost peste tot în țară, și în mediul rural, și mediul urban, mai mare decât în 2020, acele locale având loc în contextul unei pandemii. În unele locuri acest lucru a fost decisiv”, a explicat Mateescu.

În orașele mari precum Timișoara sau București, acești alegători nu au favorizat în mod decisiv candidații PSD, PNL sau PSD-PNL.

„În alte localități, aceștia au fost foarte importanți pentru victoriile, în special, ale PSD. De la 45 de ani în sus, PSD e un pic mai performant decât PNL. Acest lucru s-a văzut și a ajutat foarte mult PSD la toate acele victorii din municipiile reședințe de județ despre care s-a vorbit Deva, Suceava samd”, a precizat Mateescu.

Ce ne învață succesul lui Ștefănuță

Reprezentarea României în Parlamentul European arată astfel: Alianța PSD-PNL – 19 de mandate; AUR – 6 mandate; ADU – 3 mandate, UDMR – 2 mandate; SOS – 2 mandate și mandatul lui Nicu Ștefănuță.

Obțienerea de către un candidat independent a unui număr de 285.000 de voturi, care i-au asigurat un loc în Parlamentul European, semnalizează două fenomente interesante.

Barbu Mateescu susține că, pe de o parte, mulți dintre independenți au performat bine sau chiar excepțional la alegerile din 2024.

„Pe de altă parte, succesul lui Ștefănuță cred că este prima exprimare a unui spațiu despre care o să auzim foarte multe în alegerile din 2028 și 2029, adică ținerii de stânga, dar stânga în sensul modern, foarte diferit față de ce înțelegem în România prin stânga reprezentată de PSD”, a explicat sociologul.

La scrutinul europarlamentar au fost 285.000 de oameni care l-au votat pe independentul Nicu Ștefănuță.

Mateescu este de părere că „vom avea forțe politice sau o forță politică nouă care să mobilizeze acest grup, care va crește din motive demografice - tinerii care capătă drept de vot - și va deveni mai semnificativ în 2028-2029.”