Alegeri anticipate în Franța. Campanie electorală contracronometru, strategii, făcute pe genunchi

După cutremurul dizolvării parlamentului de către președintele Emmanuel Macron,, Franţa a intrat brusc şi contracronometru în campania pentru alegerile legislative. Campania se anunță a fi deosebit de dificilă pentru majoritate, „nedumerită” de decizia lui Emmanuel Macron, potrivit Le Figaro.

Ziarul face referire la „frica și ranchiuna” din tabăra prezidențială, aleșii exprimându-și amărăciunea de a fi fost puși în fața faptului împlinit, pentru a fi trimiși la fier vechi: „Nu înțeleg cum am putut să dau șapte ani din viața mea cuiva atât de egoist”, spune un parlamentar de la Renaissance.

Stânga strânge rândurile

La stânga, Le Nouvel Obs relatează că socialiștii, comuniștii, ecologiștii și LFI au convenit să se prezinte ca un singur candidat în primul tur. Un nou „front popular” , scrie Libération, care vorbește de „responsabilitatea istorică” „de a împiedica extrema dreaptă să ajungă la putere”.

Unitate la stânga și „independență” la dreapta. Potrivit Le Figaro, strategia stângii pentru alegerile legislative va fi „nici una, nici alta”: niciun acord național „cu tabăra Macron, nici cu partidul lui Marine Le Pen”. Cu toate acestea, un observator a remarcat: „Este legea junglei. Ceea ce va conta cel mai mult nu vor fi sfaturile strategice ale dreptei, ci instinctul de supraviețuire al candidaților supuși realității electorale din circumscripția lor".

„Realitatea electorală” este că extrema dreaptă are mai mult ca niciodată vânt în pânze. Le Figaro relatează că un „plan Matignon” este în pregătire „de luni de zile”, potrivit căruia Adunarea Națională condusă de Marine Le Pen arr fi preselectat deja 489 de potențiali candidați și deputați din cei 577 necesari și ar fi pregătit un program care ar fi un „mix” de propuneri pentru alegerile prezidențiale și europene.

Jordan Bardella va conduce și campania extremiștilor pentru legislative

Jordan Bardella, 28 de ani, cap de listă al Reuniunii naţionale la europarlamentare şi preşedinte ale partidului ieşit victorios detaşat la scrutinul de duminică, va conduce şi campania extremiştilor de dreapta pentru legislative. Mai mult de atât, el s-a poziţionat şi ca pretendent la postul de viitor premier al ţării, acesta revenindu-i de obicei preşedintelui partidului care iese pe primul loc la legislative. Fosta lideră istorică a partidului, Marine Le Pen, nu va fi decât candidată la legislative, ea fiind dealtfel şi acum preşedinta grupului parlamentar RN din Adunarea naţională. Pentru ea, obiectivul rămâne treapta supremă a puterii şi deci prezidenţialele din 2027.

Bardella caută aliați

Cu 31,5 % din sufragii obţinute duminică la europarlamentare, un scor istoric, Adunarea Națională (RN) a devansat clar lista Renaissance a partidului prezidenţial care nu a cules decât 14,5 %, şi pleacă deci în poziţie de forţă peste trei săptămâni. În perspectiva unei victorii la acel scrutin, dar fără asigurarea că va obţine majoritatea absolută – chiar dacă un sondaj nepublicat, realizat în decembrie, arăta că există şi această posibilitate pentru RN – Bardella va căuta până atunci să-şi găsească eventuali aliaţi. Aşa se explică întâlnirea de luni după-amiază între Bardella, Marine Le Pen şi nepoata acesteia, Marion Maréchal, capul de listă Reconquête, partidul extremist de dreapta al polemistului Eric Zemmour, care a obţinut duminică 5,5% din sufragii. Întâlnirea nu s-a terminat cu vreun rezultat concret.

Partidul Adunarea Națională nu se va alia formal cu niciun alt partid, dar este dispus să semneze acorduri punctuale cu cadre de la Reconquête. Astfel, se poate ca Marion Maréchal, în conflict cu Zemmour, să renunţe la mandatul european pentru a se apropia de fostul ei partid în vederea legislativelor de la sfârşitul lunii.

Marine le Pen întinde mâna conservatorilor

Tot în ideea de a reuni cât mai mulţi simpatizanţi în jurul partidului ei, pentru a face «uniunea dreptei şi a extremei drepte», Marine Le Pen a declarat luni seara că este dispusă să nu prezinte contracandidaţi RN în circumscripţiile în care sunt candidaţi de la Republicanii. Acest partid conservator a obţinut 7,3 % la europenele de duminică şi este, pentru moment, divizat cu privire la o eventuală apropiere de extrema dreaptă. Jordan Bardella declarase ceva mai devreme că «este dispus să discute cu personalităţi care împărtăşesc ambiţia de a susţine o parte din ideile noastre. În acest sens, am discutat şi le-am întins mâna şi unor cadre de la Republicanii pentru că ştiu că este greu să câştigi singur» a mais precizat Bardella, preşedinte în exerciţiu al Reuniunii naţionale.

Premierul stângii

Au început manevrele şi la stânga spectrului politic. Raphaël Glucksmann, cel care a condus lista socialiştilor francezi şi a obţinut aproape 14% din voturi, l-a propus déjà prim-ministru pe fostul lider sindical Laurent Berger în caz de victorie la legislative. În ideea unei eventuale alianţe cu alte mişcări de stânga, Glucksmann a pus 5 condiţii clare. «Sprijin necondiţionat pentru construcţia europeană, susţinere totală în favoarea rezistenţei ucrainene, abrogarea reformei pensiilor şi a celei privind imigraţia, accelerarea tranziţiei ecologice şi respingerea brutalităţilor din viaţa politică. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu facem alianţă» a spus liderul socialist.

În cursul serii de luni, principalele formaţiuni de stânga – Partidul socialist, Partidul comunist, ecologiştii şi Franţa nesupusă - au anunţat că s-au înţeles să prezinte «candidaturi unice, în fiecare circumscripţie, încă din primul tur de scrutin. Dorim să propunem un program de rupturi sociale şi ecologice pentru a construi o alternativă în faţa lui Emmanuel Macron şi pentru a combate proiectul rasist al extremei drepte» se mai poate citi în comunicatul formaţiunilor de stânga, publicat puţin înainte de miezul nopţii.

Societatea civilî și sindicatele, protest față de extrema dreaptă

Societatea civilă şi sindicatele încep şi ele să organizeze manifestaţii contra Adunării Naționale. La Paris, mii de persoane s-au adunat luni seara pentru a protesta împotriva extremei drepte. La Marsilia, Rennes şi Nantes au avut loc proteste similare. De partea lor, principalele 5 organizaţii sindicale cheamă la manifestaţii uriaşe în week-end.

Le Monde scrie că mai mulți primari din suburbii vorbesc despre „teama” pe care o simt unii dintre alegătorii lor proveniți din familii de imigranți în legătură cu posibilitatea ca extrema dreaptă să ajungă la putere. Dar nu toată lumea din cartierele muncitorești se teme de RN. Rose, o asistentă medicală pensionară din suburbiile Parisului, explică faptul că a votat pentru Jordan Bardella „pentru siguranța nepoților și a primului ei strănepot”. „Când vezi toți banii pe care îi dăm unor oameni care nu au muncit nicio zi în viața lor”, susține această fostă alegătoare de stânga, care își amintește totuși că a plâns în seara zilei de 21 aprilie 2002, după ce Jean-Marie Le Pen s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale...“