Al doilea proces al lui Saddam s-a reluat

Fostul preşedinte irakian, acuzat de masacrarea a 180.000 de kurzi

La 48 de ore după ce a fost condamnat la moarte prin spânzurare în "procesul şiit", Saddam Hussein apare, din nou, în boxă, ca inculpat, de data aceasta acuzat în "dosarul kurd". Este vorba de "procesul Anfal", după numele campaniei ordonate de el şi care s-ar fi soldat cu moartea a 180.000 de kurzi irakieni.
În vreme ce restricţiile de circulaţie şi celelalte măsuri luate, la Bagdad, după pronunţarea sentinţei în "procesul Dujail" au fost anulate, Saddam Hussein a reapărut în faţa completului de judecată al Înaltului Tribunal Penal Irakian în dosarul campaniei Anfal din anii 1987-1988. Purtând un costum negru şi o cămaşă albă, fără cravată, fostul lider irakian a luat loc, în linişte, în boxa acuzaţilor, alături de alţi şase coacuzaţi. Cu toţii sunt acuzaţi de genocid pentru rolul lor în operaţiunea declanşată împotriva kurzilor din Irak şi care, potrivit procurorilor, s-ar fi soldat cu 180.000 de morţi. De fapt, marţi, a avut loc cea de-a 21-a audiere în acest proces, dar e prima după pronunţarea sentinţei în celălalt. Ea s-a desfăşurat în absenţa avocaţilor apărării, care au boicotat procesul pentru a protesta împotriva numirii ca judecător a lui Mohammed al-Oreibi al-Khalifa, numire făcută de guvern, care n-a respectat astfel legea. În absenţa respectivilor avocaţi, apărarea a fost asigurată de cei din oficiu, dar pe care toţi cei şapte acuzaţi i-au recuzat imediat. Între acuzaţi, alături de Saddam se află şi vărul său, aşa-numitul "Ali Chimistul", aduşi în faţa justiţiei pentru că au ordonat şi pus în aplicare campaniile militare Anfal desfăşurate în anii 1987-1988, în Kurdistanul irakian. Este al doilea proces important intentat lui Saddam şi unor foşti colaboratori ai săi, după cel ce poartă numele Dujail, localitatea şiită în care, în 1982, au fost omorâţi 148 de oameni, în semn de represalii după o tentativă de atentat împotriva unui convoi prezidenţial ce-l includea chiar pe Saddam. Au fost condamnaţi la moarte el, cumnatul lui, Barzan Ibrahim, care la ora masacrului era şeful serviciilor de informaţii, şi Amad Aamed al-Bander, fost şef al tribunalului revoluţionar irakian. Sentinţa respectivă a adâncit divizarea existentă între irakieni, şiiţii aprobând-o în mod ostentativ, iar sunniţii condamnând-o vehement şi acuzându-i pe primii de complot. şi pe plan internaţional s-a accentuat divizarea în acest caz, mai precis în ce priveşte condamnarea la moarte a lui Saddam. Până şi Tony Blair şi-a declarat opoziţia faţă de pedeapsa cu moartea, "fie că e vorba de Saddam sau oricine altcineva". (Dumitru Constantin)