"Adevarul despre turism"

Privatizarea in turism, programe nationale, modernizarea litoralului, reluarea croazierelor pe Dunare, programe sociale, fiscalitatea in domeniu, formarea profesionala. Acestea sunt cateva din

Privatizarea in turism, programe nationale, modernizarea litoralului, reluarea croazierelor pe Dunare, programe sociale, fiscalitatea in domeniu, formarea profesionala. Acestea sunt cateva din subiectele abordate in cadrul seminarului-dezbatere organizat zilele trecute de ziarul Adevarul si Ministerul Turismului. La discutii au participat reprezentantii asociatiilor profesionale din turism, oameni de afaceri, specialisti, ziaristi. Dumitru Tinu, directorul ziarului Adevarul: Am initiat aceasta dezbatere pentru ca suntem la sfarsit de sezon estival si se pregateste un nou sezon turistic. In plus, si in turism s-au implinit 600 de zile. Cred ca, oricate critici am avea de facut, putem fi de acord ca a avut loc un reviriment in turism si ca principalul impuls a fost dat de privatizare. Este de laudat si modul transparent in care s-a facut aceasta. Sunt de asemenea notabile eforturile de reluare a contactelor cu marii operatori de turism din Occident. Totusi, cetatenii nu sunt multumiti si multi romani prefera sa mearga in alte tari, cu preturi si conditii mai bune. Ar trebui sa vedem de ce avem tarife atat de ridicate, de ce Ministerul Turismului nu a gandit o modalitate de a stimula mai mult operatorii din turism prin facilitati fiscale si de alta natura pentru relansarea turismului in Romania. Calitatea si preturile - nemultumirile clientilor Dan Matei Agathon, ministrul Turismului: In ultimul an si jumatate, lucrurile au inceput sa se miste. Nemultumirile sunt legate in principal de calitatea serviciilor si de preturile practicate. Am avut insa realizari in ce priveste privatizarea. Ne costa acum decalajul fata de Bulgaria, Ungaria sau Cehia, unde privatizarea s-a incheiat in 1992, in timp ce noi am reusit abia anul trecut si anul acesta sa readucem in tara marile lanturi hoteliere care domina piata europeana, TUI si ITS, dupa 17 ani de absenta motivata. De aceea am fixat niste norme dure, astfel incat interventia intr-un proces de privatizare sa fie exclusa. Am inceput aceasta privatizare in rate in ipoteza inexistentei capitalului social dispus sa investeasca in turism. Ritmul era insa prea lent, asa ca am introdus sistemul licitatiei publice cu strigare, cu transparenta totala, pentru a demonstra ca timpul privatizarilor "pe sub masa" a trecut pentru totdeauna. Preturile pe care le-am obtinut au fost de patru ori mai mari decat cele pe care le obtineam prin procedurile clasice si am vazut ca temerile noastre ca nu exista fonduri si interes pentru turism au fost inutile. Am reusit sa aducem la bugetul de stat 1.400 de miliarde din privatizare. Nici un restaurant, nici o structura de cazare importanta nu se mai afla astazi in administrarea directa a statului. Suntem pregatiti ca, la fiecare 10 zile, sa scoatem tot la licitatie publica cu strigare pachetele de actiuni pe care le mai avem. Preocuparea noastra cea mai importanta este acum postprivatizarea. Revenind la rezultate, sa notam ca am inregistrat o crestere cu 18% a numarului de turisti de pe piata UE in 2001. Am initiat in paralel si programele sociale pentru tineri si pensionari, care nu au altfel posibilitatea sa mearga la mare. A trebuit sa impunem si scaderea preturilor practicate de hotelieri, care erau de trei ori mai mari decat la agentiile de turism. Din pacate, chiar in varf de sezon, am avut cea mai capricioasa vreme din ultimii 26 de ani. Brevetele si atestarile - prin Internet Din punctul de vedere al facilitatilor fiscale, a continuat ministrul Dan Matei, o mare problema a fost introducerea TVA pentru turismul international, ca urmare a negocierilor cu FMI. Am renuntat in schimb la cota de 3% pe care toti agentii din turism o plateau pentru fondul de dezvoltare si promovare, cheltuieli preluate de catre stat. In ce priveste taxele si impozitele pe teren si cladiri, acolo unde ne-am inteles cu autoritatile locale, acestea au fost modice si esalonate; in rest, ele raman mari si creeaza probleme. Un lucru bun este ca in acest moment demararea unei activitati in turism (clasificari, brevete, atestari) se face cu taxa zero si operativ. Incercam sa facem ca, la mijlocul anului viitor, macar 50% din aceste documente sa poata fi obtinute direct prin Internet. Viorel Paunescu, presedintele Federatiei Industriei Hoteliere: Ministerul a facut eforturi mari de revigorare a turismului, cu rezultate vizibile. S-au obtinut mici facilitati, care sunt insuficiente insa pentru a intra in concurenta cu tarile vecine, iar fiscalitatea extrem de mare tine si preturile ridicate. Cred ca pentru redresarea turismului nu este suficient doar efortul depus de Ministerul Turismului. Redresarea turismului are o importanta nationala si statul roman va trebui sa ia o hotarare, avand in vedere ca este foarte usoara si nu asa de scumpa. Ar trebui sa existe o perioada de gratie limitata la 2 sau 4 ani in care investitorii din turism sa aiba facilitati totale, pentru refacerea bazei materiale. Plaja ar trebui sa apartina Ministerului Turismului care ar putea sa o concesioneze hotelurilor care lucreaza cu ea. Spre exemplu, hotelul "Rex" plateste pentru plaja mai mult decat incaseaza. O camera pe litoral costa in plin sezon 100 de dolari pentru a putea amortiza toate cheltuielile. In Turcia costa 100 de dolari avionul, masa, cazarea intr-un hotel de trei sau patru stele. Unii dintre hotelierii de pe litoral sunt obligati sa faca imprumuturi pentru a putea sa-si inceapa activitatea. Vrem sa garantam creditele cu activele si actiunile societatii de turism Nicolae Istrate, vicepresedintele Asociatiei Touroperatorilor din Romania: Normele actuale de creditare ale Bancii Nationale nu pot fi aplicate in cazul societatilor mici si mijlocii din turism, societati care nu au mijloacele financiare de a acoperi 20-30 la suta din suma necesara investitiei. Noi putem insa garanta creditul cu activele si actiunile societatii. Nu avem alta activitate, iar pentru renovare unitatea se inchide pe o perioada de timp. Nu cerem sa nu platim dobanda, dar solicitam ca aceasta sa fie recalculata dupa redeschiderea unitatii. Dorim sa se acorde pentru aceste societati de turism credite ipotecare si sa putem garanta cu activele societatii sau cu actiuni. Radu Lisenche, general manager Ana Hotels - Poiana Brasov: Din pacate, investitorii reali in turism nu au fost sustinuti de minister. De exemplu, pentru programul de schi, fondurile au fost directionate catre Predeal-Azuga. Pentru Poiana Brasov nu a fost alocat nici un ban. Dan Matei Agathon: Sunt oricand gata sa finantez proiecte comune cu dv. Cateva din ele sunt de interes, fezabile si pot fi rezolvate cu putinii bani pe care-i avem. Superski in Carpati il continuam acum, mutand centrul de greutate firesc, care ar fi trebuit sa fie la Poiana Brasov, in zona Predeal-Azuga pentru ca aici Primaria coopereaza in programele de finantare. Iluminatul acestei partii s-a realizat cu sprijinul Primariei. Aceleasi lucruri le puteam face si la Poiana Brasov, dar impreuna cu Primaria. Insa pana acum n-am reusit sa asez la aceeasi masa pe dv., pe cei de la minister si pe reprezentantii Primariei. Dumitru Tinu: Cum ati putut interveni pe Litoral, atunci cand ati depistat o serie de constructii neautorizate? Dv., personal, ati supravegheat operatiunea de curatire. De ce, la Poiana Brasov, Ministerul Turismului nu a putut interveni pentru a determina respectarea unui proiect de urbanism, a unor cerinte moderne de turism in zona respectiva? Dan Matei Agathon: Interventiile autoritare si ferme de pe litoral au si un cost. Am opt procese ca minister si alte opt procese ca persoana fizica pentru modul in care am dispus o serie de masuri acolo unde nu existau autorizatiile legale pentru a face constructii. La Poiana Brasov, autorizatiile au fost date si nu mai pot interveni in lipsa de autoritate. A fost o autoritate care si-a exprimat vointa de a transforma Poiana Brasov in ceea ce este astazi. Cred ca o rezolvare globala pentru viitor o reprezinta o modificare legislativa care sa impuna un rol predominant al avizelor acordate de Ministerul Turismului in statiunile turistice. Recent, la o intalnire cu noii proprietari ai celor 38 de hoteluri de pe litoral s-a cerut o interventie mult mai ferma impotriva acelor discoteci si terase care, incepand de la ora 1,00 si pana dimineata la ora 6,00, polueaza cu tot felul de curente toata zona. Am vazut sute de plangeri de la turisti straini. Vom face o hotarare de guvern prin care sa prevedem amenzi pana la 1 miliard lei, inclusiv posibilitatea de a retrage autorizatiile de functionare a acestor discoteci. Radu Lisenche: Legislatie exista in acest sens. Orice obiectiv nou de investitii nu se poate realiza decat cu avizul Ministerului Turismului. Dan Matei Agathon: Pentru ca domnul presedinte Paunescu a ridicat problema inexistentei unei promovari a Romaniei ca destinatie turistica, tin sa informez ca s-a realizat un videoclip in care nu mai folosim stilul clasic de promovare. Videoclipul va fi prezentat pe Discovery, pe Euronews, pe Eurosport si pe Travel. Anul 2003 va fi anul turismului balnear Daniel Vasilescu, presedintele Federatiei Patronale din Turism: Am facut multe eforturi pentru a afla ce s-a intamplat in turismul romanesc cu mai multi ani in urma si ce perspective are pentru tara noastra. Trebuie sa recunoastem ca in ultimii doi ani s-a intamplat ceva in turism. Acest ceva este pozitiv. Odata cu incheierea privatizarii se schimba si interesul noilor proprietari de pe litoral. S-a schimbat mentalitatea acestora, preocupandu-i soarta unitatilor in care au investit. Sunt convins ca si turismul balnear beneficiaza de intreaga atentie a Ministerului Turismului. Stiu ca exista un plan de perspectiva pentru statiunile balneare, stiu ca ministerul se intereseaza de acest sector si 2003 va fi probabil anul turismului balnear, dar cred ca investitorii din aceste statiuni ar trebui sa aiba acces la creditari. In structura anului 2002 pe litoral, au intervenit cateva modificari. S-a pus un mai mare accent pe turismul de week-end. Am avut multe informatii despre turistii care au ales sa vina pe litoral pe perioade scurte, de 3-4 zile, la sfarsit de saptamana, dupa care faceau o pauza si reveneau din nou pe litoral. Dan Matei Agathon: Ministerul Sanatatii privea statiunile balneare ca pe niste uriase dispensare, care nu aveau alt scop decat sa atraga bolnavii si sa-i trateze, in timp ce Ministerul Turismului le privea ca o componenta extrem de importanta din oferta turistica a Romaniei. O treime din rezervele de ape geotermale ale intregii Europe sunt in Romania, iar noi utilizam, din pacate, sub 7% din aceste rezerve. Recent am reusit sa scoatem acea reglementare, sub forma unei ordonante de urgenta prin care sa lasam pe fiecare sa-si faca treaba. Acest lucru sper sa fie reglementat in prima sedinta de Guvern. Din acest motiv, n-am avut o strategie viabila de relansare a turismului balnear. Am fost solicitati de patronatul din ramura sa rezolvam aceasta problema si, iata ca, o vom rezolva. Vom vedea daca este "Cenusareasa" sau "Printesa" turismului romanesc. Cat priveste zona de investitii in turismul romanesc, din 2000 si pana in prezent s-au construit 41 de hoteluri noi si alte 16 au fost modernizate. Cele 41 de hoteluri nou construite si cele 16 hoteluri modernizate cumuleaza investitii de peste 100 milioane de dolari. Ma intreb daca acest sistem investitional fara nici un credit, fara nici o reducere de taxa a reusit sa investeasca 100 milioane de dolari in turismul romanesc, ce s-ar fi intamplat daca am fi avut un sistem de facilitati la indemana tuturor? Legea turismului - strategie de interes national Dumitru Tinu: N-am inteles ce se va intampla cu turismul balnear? Cum ati transat aceasta chestiune? Dan Matei Agathon: La ultima mea vizita la Baile Felix am gasit numarul exorbitant de sase turisti straini. Nu vreau sa vorbesc de regimul de proprietate, de faptul ca actionarul statiunii este SIF-ul cu 99,99%, dar asa cum si dl. Tinu a spus, parca nicaieri in turismul romanesc nu s-a investit mai putin ca in turismul balnear. N-am un Marriott, nu am un Continental, un Hilton in nici o statiune balneara. In schimb avem statiuni balneare pe care am fost obligati sa le inchidem. Impreuna cu organizatia patronala si impreuna cu o asociatie a primarilor din statiunile balneare dorim sa facem strategia de relansare a turismului balnear, a carei componenta am inclus-o si in Legea turismului care se afla in circuitul legislativ si care va fi prezentata in toamna Parlamentului, sub forma de lege si nu de ordonanta, tocmai pentru a avea posibilitatea elaborarii unor strategii de interes national. Sa punem in valoare traditia, nu kitsch-ul Marilena Stoian, presedinta Asociatiei Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural: Preocuparea noastra majora este sa se puna in valoare traditia si sa se evite kitsch-ul. In acest sens, problema cea mai importanta este aparitia unor constructii care nu respecta traditia zonei si care primesc certificate de urbanism formale. Turismul la negru este si el foarte greu de combatut. O noutate pentru 2002 este ca am introdus in circuit si pensiuni accesibile persoanelor cu handicap locomotor. Dan Matei Agathon: Turistul care vine in Romania la o pensiune este satul de hipercivilizatie si prefera apropierea de natura. De aceea nu am de gand sa dau margarete unor vile cu gresie si faianta din Spania, antena de satelit si piscina aruncate, de pilda, prin Bran-Moeciu. Pe langa asta, nu am reusit, din pacate, sa exploatam "nebunia E-urilor", adica oferta romaneasca de hrana absolut naturala. Vom incuraja evenimente gen "festivalul placintelor" de la Bacau, "sarmalele multiculturale" de la Praid, "festivalul usturoiului", foarte atractive si pentru straini, si pentru romani. Sorin Nicolescu, vicepresedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism: Nu exista o colaborare suficienta intre hoteluri si cei care ar trebui in mod normal sa le vanda - tur operatorii si agentiile de turism. E nevoie de promovare. Cooperarea cu ministerul a fost foarte buna, dar ar fi necesara o presiune mai mare din partea d-lui ministru, ca membru al guvernului, pentru diminuarea taxelor exagerate. Propunem de asemenea sa aiba loc o intalnire intre tur operatori, agentii de turism si noii proprietari ai hotelurilor preluate prin privatizare, pentru ca noi scoatem deja in octombrie-noiembrie brosurile pentru anul viitor. De asemenea, propunem si un program social, "Vacanta in Romania", care in fiecare luna sa cuprinda alte trei statiuni. In plus, intrucat in strainatate planificarea concediilor se face cu 6 luni sau un an inainte, noi incercam sa dam credite pentru vacanta, astfel incat si la noi lumea sa se poata inscrie din timp si sa plateasca cate un milion pe luna pana la plecare. O fiscalitate stabila si reducerea cotei de TVA in turism Radu Enache, presedinte al lantului hotelier "Continental": Nu cerem fiscalitate zero, dar vrem o fiscalitate stabila, care sa nu se modifice de la o luna la alta. In tarile Uniunii Europene, la nivelul carora tindem sa ne aliniem, cota de TVA in turism este, in general, jumatate din TVA-ul care se practica la alte activitati. Am avut deseori probleme cu rambursarea TVA-ului, legate de faptul ca activitatea de investitie in turism este considerata neproductiva. Pe de alta parte, pentru ca turismul sa se dezvolte trebuie refacuta infrastructura. Ministerul trebuie sa inaspreasca politica de licentiere, autorizare si atestare. Felicit reluarea programului de croaziere pe Dunare. Insa sunt si alte programe interesante pe care Ministerul Turismului, trebuie sa le ia in considerare: turismul balnear, castelele medievale din Transilvania, manastirile etc. Noi nu cerem sa fim scutiti de taxe, dar vrem sa stim ca acestea sunt fixe. Dreptul de proprietate, chiar daca s-au privatizat anumite societati, ramane o problema. Inca se fac revendicari, iar autoritatile locale, sensibile la publicitatea electorala, blocheaza orice certificat de urbanism, autorizatie de constructie etc. Foarte importanta si foarte greu de eliminat in momentul de fata este munca la negru. In turism, aceasta exista in proportie de 20 la suta, in special in restaurante. Romania nu are un sistem de rezervari on line Dan Matei Agathon: Intr-adevar, baza de date este vitala, iar noi suntem ramasi in urma. Nu avem un sistem statistic, nici macar vechiul sistem de informatii din perioada comunista. Avem un capitol impreuna cu Institutul National de Statistica, pe care il vom prezenta anul viitor, o data cu inceperea negocierilor cu Uniunea Europeana. Incercam introducerea in premiera, in aceasta parte a Europei a unui program al Organizatiei Mondiale a Turismului, care se numeste Consatelit. In momentul de fata, nu stiu ce incasari s-au obtinut din turism. Impreuna cu Institutul de Cercetare in Turism, am ajuns la concluzia ca, anul trecut, Romania a castigat din turism, pentru prima data, peste 500 de milioane de dolari. Nu avem un sistem on line de rezervari in turism. Exista posibilitatea de a utiliza un astfel de sistem modern care sa permita oricui, din orice colt al lumii, pe Internet, sa-si faca rezervari la hotelurile din Romania si sa-si plateasca, in acelasi timp. In ceea ce priveste programele, in 2003, alaturi de turismul balnear vom lansa "Bucovina de Aur", care include o serie de manastiri, inclusiv Putna. Urmeaza programul "Romania - tara vinurilor", pe care-l pregatim cu seriozitate. Anul acesta, am incercat sa relansam invatamantul de profil. Avem promotii peste promotii de absolventi de turism, oameni care nu sunt pregatiti asa cum trebuie. Programele de invatamant nu sunt adaptate cerintelor industriei turistice Marian Bugan, director general "Turism, Hotel and Restaurant Consulting Group": Din pacate, programele de invatamant nu au fost adaptate cerintelor industriei turistice. Ne propunem ca, la anul, sa deschidem un Colegiu de invatamant hotelier, care sa fie axat pe nevoile actuale ale industriei de profil. In turism se fac investitii din ce in ce mai mari. Un exemplu in acest sens este Sighisoara, unde tot orasul este in fierbere, in asteptarea Parcului Dracula. Sistemul nostru de invatamant se adreseaza in special angajatorilor, care, in ultima vreme, au uitat ca au nevoie de personal specializat si calificat. Cele mai multe probleme in acest sens au aparut in zona restauratiei: productie culinara si servicii in restaurante si baruri. In baza unui acord interguvernamental romano-italian, pregatim forta de munca calificata pentru industria turistica italiana. In prezent, avem 1.660 de cursanti in Bucuresti si in intreaga tara, iar cererea este in continua crestere. O mare problema pentru noi este aceea a formatorilor. Ne propunem un program impreuna cu Ministerul Turismului care sa se adreseze formatorilor, oameni cu experienta in domeniu. Dan Matei Agathon: Suntem, intr-adevar, preocupati de scoala de gastronomie traditionala romaneasca. Avem scoala de bucatari Zidaru, care a ajuns la o varsta inaintata. Au venit bucatari foarte tineri, talentati, de 23-24 de ani. Dar la mijloc, generatia de 40-50 de ani, nu e reprezentata. Trebuie sa ne orientam catre restaurantele cu specific romanesc, care sa atraga turistii straini. Dumitru Tinu: Va multumesc. Consider ca s-au spus lucruri interesante, in dorinta de a dezvalui "Adevarul despre turism". Un adevar cu parti bune si mai putin bune, dar cu multe sperante de imbunatatire a turismului in Romania. Cred ca multe din discutiile de aici, fiindca domnul ministru si-a notat anumite idei, vor constitui baza unor discutii in sedintele de Guvern si vor fi punctul de pornire in initierea unor noi proiecte legislative. Dan Matei Agathon: Tocmai, pentru a incerca sa dam o finalitate acestei dezbateri, vreau sa va prezint doua propuneri. Plecand de la cele discutate aici, ma angajez ca in doua saptamani sa prezint in sedinta de Guvern o strategie privind Litoralul romanesc pentru anul 2003. De asemenea, ma angajez sa aranjez o intalnire a investitorilor din turismul romanesc cu domnul premier, Adrian Nastase. Foto: Lucian Crisan