13 pagini de comisioane umflă profitul băncilor - revista presei interne | adevarul.ro

13 pagini de comisioane umflă profitul băncilor - revista presei interne

Publicat:
Ultima actualizare:
0
13 pagini de comisioane umflă profitul băncilor - revista presei interne
13 pagini de comisioane umflă profitul băncilor - revista presei interne

Presa internă scrie azi despre comisioanele băncilor româneşti, planul secret a lui Ceauşescu pentru Gara de Nord, sau românii care locuiesc în Monte Carlo. Printre alte subiecte, cel mai rapid român munceşte pe un şantier în Germania, şi cum se bat monedele în România.

13 pagini de comisioane umflă profitul băncilor. Comisioane de deschidere a contului, de administrare, de închidere, de depunere a numerarului, pentru lucrul cu monede, ba chiar şi pentru comunicarea dobânzilor, toate sporesc considerabil profiturile băncilor. Lista cu comisioanele practicate de o bancă, în general, la toate produsele, ajunge să aibă nu mai puţin de 13 pagini, potrivit unei analize a ziarului Gândul, realizată pe baza informaţiilor oficiale ale instituţiilor bancare. În plus, un studiu elaborat de compania de consultanţă Capgemini arată că aproape 40% din comisioanele încasate anual de bancheri sunt pentru utilizarea numerarului,  unul dintre cele mai mari procente la nivel global.

Planul secret al lui Ceauşescu pentru Gara de Nord. Bucureştiul a constatat după cutremurul din '77 că are nevoie rapid de reconstrucţie şi de modernizare. Tot atunci, Ceauşescu a realizat că îşi poate permite să construiască la scară largă. Ia când grandomania şi necesitatea s-au întâlnit, rezultatele au fost cât se poate de surprinzătoare. Pentru oraş şi locuitori deopotrivă. În 1977, prin birourile de la Scînteia circula prin metoda telefonului fără fir vestea, venită nu se ştie de unde, că Nicolae Ceauşescu plănuieşte să culce la pământ cu buldozerul întreaga Gară de Nord. Zona respectivă urma să primească după "preţioasele indicaţii" o altă destinaţie şi folosinţă. Intenţia lui Ceauşescu de a nivela locul se pare că a rămas la stadiul de idee, nefiind pusă defel în practi­că, scrie Jurnalul Naţional.

Monte Carlo, pământ românesc. Principatul Monaco, locul exclusivist de numai doi kilometri pătraţi, a devenit zona în care fiţele româneşti s-au integrat spectaculos în Occident. „Evenimentul zilei” propune un inventar al proprietăţilor de milioane de euro deţinute în „punctul zero” din sudul Franţei de oameni de afaceri români. La Monte Carlo miroase a parfum fin, femeile par decupate din filmele cu James Bond, iar în afară de franceză şi engleză se aude tot mai frecvent limba rusă. În peisaj şi-au făcut apariţia, încet-încet, miliardarii din Carpaţi, care au, de regulă, un element în comun: toţi sunt legaţi de afaceri suspecte cu statul român.

Cel mai rapid român a fugit pe un şantier din Germania
. Cel mai rapid om din România, timişoreanul Florin Suciu (10,24 pe 100 m – 20,70 la 200 m), alerga în urmă cu doi ani cot la cot cu fostul recordmen Asafa Powell iar acum lucrează pe un şantier într-un orăşel de lângă Frankfurt. Originar din Timişoara, Florin e unul dintre cei mai cunoscuţi sportivi ai oraşului de pe Bega. Mereu pe primul loc în clasamentele anuale ale judeţului, Suciu e recunoscut pe stradă atât de copii, cât şi de cei mai în vârstă, deşi a stat mai mult plecat prin cantonamente interminabile sau pe la competiţii importante din zone îndepărtate ale lumii. În timp, a devenit şi unul dintre sufeletele lotului naţional. “Un personaj uneori haios, alteori extrem de serios şi preocupat, dar un sportiv extrem de talentat”, îi zugrăveşte portretul un oficial român pentru Gândul.

Cum se bate moneda în România. Monetăria statului produce bani pe bandă rulantă. O cantitate de peste 1 miliard de rondele de metal este transformată anual în monede de 1 ban, 5, 10 şi 50 de bani.Cererea de batere a monedei nu vine doar din partea Băncii Naţionale, ci şi din partea altor bănci centrale, însă instituţia nu a făcut bani, până acum, decât pentru Republica Moldova, care nu are monetărie proprie. Potrivit directorului general al Monetăriei Naţionale, Mircea Bărădău, a declarat pentru Evenimentul Zilei că “restul comenzilor nu a fost onorat pentru că instituţia nu are capacitatea necesară pentru procesarea unei cantităţi mai mari, iar BNR are prioritate în faţa oricărui alt client”.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite