Un medic demontează miturile caniculei: berea nu hidratează, iar apa băută dintr-o dată nu ajută

Canicula poate pune probleme majore chiar și persoanelor nediagnosticate cu afecțiuni cronice. Important este să recunoaștem semnele periculoase și să intervenim la timp.

Contează câtă apă bem, dar și în ce interval de timp FOTO: Pixabay/nicola giordano

Zilele cu temperaturi de cuptor care au cuprins toată țara se vor repeta în scurtă vreme, prognozele nedându-ne prea multe motive de bucurie. În perioadele cu stres termic, la camerele de urgență s-a înregistrat o creștere a prezentărilor cu 20-30%, pacienții cu boli cronice fiind cei mai afectați.

„Sunt anumite categorii mult mai vulnerabile ale populației: cele două segmente de vârstă extreme - adică bebelușii, copiii mici și bătrânii -, dar și populația care suferă de boli cronice, mai ales bolile cardiovasculare, renale, pulmonare, care se exacerbează în această perioadă din cauza stresului termic exagerat”, a precizat medicul nefrolog Emilian Postelnicu, din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina.

Pacienții suferă lipotimii, stare de rău termic și chiar insolații, cele din urmă fiind cele mai grave. Cele mai multe cazuri se rezolvă în UPU, pacientul putând ulterior să meargă acasă, însă dacă starea de deshidratare sau decompensarea bolii sunt grave este necesară internarea.

Recomandările uzuale sunt în general cunoscute, precizează dr. Postelnicu, însă mai sunt cazuri în care se discută punctual cu pacientul.

„De exemplu, cei care suferă de hipotensiune. Apare o vasodilatație din cauza căldurii extreme și scade și tensiunea foarte mult și atunci le spunem să rărească sau să reducă dozele de hipotensoare, medicația hipotensoare, administrate la domiciliu. Este una dintre situații. Mai avem bolnavii noștri cu boli cronice de rinichi, care, unii dintre ei, au fost diagnosticați în fazele avansate de boală cronică de rinichi de care suferă fără prea multă simptomatologie în prealabil. Mulți, într-adevăr, au nevoie de mai multe informații în legătură cu câtă apă să consume, să-și monitorizeze diureza, să aibă grijă ce medicație mai iau pe lângă. La fel, hipotensoarele sunt pe primul loc. Celor cu boli cronice de rinichi, dar și cu boală cardiacă cronică, li se administrează diuretice, cum este furosemidul, un diuretic puternic care scoate apa din organism forțat. În momentul acela, când avem și o stare de deshidratare acută, prin transpirație, avem o problemă. Dacă mai luăm și furosemid, ajungem la o stare de deshidratare chiar gravă. De aceea, în perioada aceasta, fiecare, individualizat, va primi sfaturi de la medicul său curant, care îl îngrijește și care îl are în evidență. Sunt cazuri mai puține”, a precizat medicul.

Pacienții care suferă de boli cardiace și renale ar trebui, în primul rând, să li se adreseze medicilor curanți și să afle dacă se impune o ajustare a tratamentului în perioada caniculară, este sfatul dr. Postelnicu. Acestora li se pot adăuga și pacienții cu boli pulmonare care se pot exacerba în cazul alternanței căldură – frig (la expunerea la aer condiționat), aer uscat – aer umed.

„Acesta este avantajul tehnologiei și al globalizării”

Sunt, pe de altă parte, și pacienți sub tratament de mulți ani pentru o boală cronică și care în timp au învățat să-și gestioneze starea și, urmând sfatul medicului, să-și ajusteze dozele anumitor medicamente.

„Acesta este avantajul tehnologiei și al globalizării. (...) Acum, cu 100 de lei, ne putem lua un aparat cât de cât fiabil care să ne spună în ce stare suntem, și din punct de vedere al pulsului și al tensiunii arteriale. Și sfătuiesc pe toată lumea să aibă unul în casă. Nu există pacient cronic care să nu aibă o legătură cu un medic de familie sau medic specialist, până la urmă ajunge să fie o legătură aproape personală între medic și pacientul cronic, care deja are 5-7 ani de boală. Medicul îl va sfătui ce să facă”, a mai indicat dr. Emilian Postelnicu.

Culoarea urinei, indicator util în stabilirea gradului de hidratare

Unul dintre sfaturile frecvente este acela de a ne hidrata corect, de a bea suficient de multă apă pe timpul verii. Dar cât este suficientă? Un indicator util privind nivelul de hidratare, atât pentru medici, cât și pentru fiecare dintre noi, este culoarea urinei.

„Ea trebuie să fie galben-pai deschis. Așa este descrisă în cărțile de fiziologie și de medicină clasică. Atunci e bine. Când virează culoarea spre mai deschis - avem o stare de hiperhidratare, care de obicei apare pe fondul de consum exagerat de lichide, sau când - acum e perioada pepenilor - toată lumea consumă mult, mult, mult pepene verde, și are un efect și hidratant și puțin diuretic. Și în momentul acela urinăm foarte mult și ea este aproape ca apa limpede. Nu e nicio problemă asta. Chiar prinde bine rinichilor să mai aibă cât un puseu de accelerare fiziologică”, a explicat medicul.

„Mai avem cealaltă extremă, în care avem portocaliul închis. Asta ne indică nouă stare de deshidratare, că bietul rinichi luptă să concentreze, din puținul lichid care este, să mai facă și urină, care este un produs de degradare, un produs prin care se excretă toți metaboliții toxici care rezultă în urma proceselor fiziologice. Și atunci ce se întâmplă? Trebuie să ne hidratăm. Neapărat un litru de apă trebuie băut” ,a indicat medicul.

În această perioadă pot să apară foarte multe crize migrenoase, care se întâmplă tot pe fond de deshidratare, a mai precizat medicul. „Sunt foarte multe clinici în străinătate, și chiar organe armate, care reglează starea migrenoasă acută cu consumul a unui litru de apă brusc, în momentul acela, cât se poate de repede băută. Pentru că există o extensie sau o tracțiune a vaselor de sânge din creier din cauza deshidratării care dau aceste stări migrenoase”, a mai spus medicul.

Dacă persoana nu are o statură mare, pot fi suficienți 300-400 mililitri de apă. Dacă, în schimb, vorbim de o persoană de peste 75-80 de kilograme, are o urină hipercromă (culoarea sucului de portocală) și are migrene foarte puternice, se recomandă consumul unui litru de apă, băută cât mai repede. Această soluție se aplică numai în starea de migrenă acută care are drept cauză deshidratarea. Altfel, precizează medicul, deshidratarea se tratează prin absorbție lentă.

Cât despre cantitatea de apă care se recomandă a fi consumată zilnic, are foarte mare importanță intervalul de timp în care o consumăm.

Dacă bem 2 litri de apă dimineața și după aceea toată ziua nu mai bem, cantitatea este insuficientă. „Corpul scoate ce e surplus în acel moment. Trebuie băută pe parcurs. Cel puțin 6-7 episoade de consum al apei pe zi. Câte 200-300 de mililitri la fiecare episod de consum, o cană. Uneori, chiar dacă nu ne e sete. În această perioadă trebuie să ignorăm senzația de sete, pentru că de multe ori nu o avem. Mulți oameni - având în vedere consumul de alimente moderne, graba, stresul -, foarte mulți pacienți sau persoane cu care interacționez în ultimul timp, spun că nu mai au sete. Nu mai au senzația de sete, aceea clasică, în care te repezeai la găleata cu apă, să bagi cana, să bei tot. Măcar la 3 ore un pahar de apă trebuie băut, pentru că organismul are nevoie”, a mai arătat medicul.

Cum putem influența calitatea somnului

În zilele în care temperaturile depășesc constant pragul suportabilității, urmate de nopți în care temperatura nu scade sub 24 grade, apar frecvent insomniile. Medicul Emilian Postelnicu spune că, deși nu putem controla procesul de adaptare a organismului la mediu, sunt gesturi mici care țin de noi și ar putea influența calitatea somnului.

„Trebuie să fim atenți ce mâncăm, ce bem, cât consumăm înainte de culcare, ce consumăm, pentru că este foarte important în această perioadă să limităm un pic, să ne inspirăm de la popoarele care, istoric vorbind, au stat în zone caniculare, în zone cu nopți tropicale.

Oamenii care au stat în zonele acestea consumă mai mult legume, mai mult fructe, mai mult lichide fierbinți, de exemplu ceaiuri. Noi ne repezim să consumă apă rece de la frigider. O mare greșeală. Este un șoc termic extraordinar pentru organism, care este supus la o căldură mare și se luptă să-și mențină homeostazia termică, să te apuci să bei apă cu gheață. E un șoc. Nu asta. Nu o să vedeți niciodată un arab sau un african că bea apă cu gheață. Ei când stau în călduri enorme consumă ceai de mentă fierbinte. (...) De asemenea, avem toate populațiile mediteraneene care vedem singuri ce fac. Ei, pur și simplu, consumă multe supe de legume reci, cum e gazpacho în Spania, să zicem. La prânz, când e stresul termic maxim, ei se retrag undeva. Chiar și magazinele, chiar și instituțiile, de multe ore își închid porțile”, mai semnalează medicul.

Modelul adoptat de unele țări mediteraneene, unde activitatea este redusă în orele de vârf ale caniculei, ar putea reprezenta un punct de plecare și pentru discuțiile privind adaptarea programului de lucru în România în perioadele cu stres termic extrem. Pe lângă asta, ar ajuta să adoptăm regimul culinar al mediteraneenilor, bogat în pește, legume și ulei de măsline, a mai punctat medicul.

„Berea este considerată un panaceu al stării de deshidratare. Total eronat”

Nefrologul atrage atenția asupra altor obiceiuri și mituri pe care le perpetuăm. Unul dintre acestea este că berea ne hidratează pe căldură.

„Berea este considerată un panaceu al stării de deshidratare și al timpurilor caniculare. Este total eronat. Berea este deshidratantă, este puțin diuretică și ajungem la ce am vorbit deja, că diureticul nu este bun pe starea de căldură. Noi avem impresia că bem lichid, avem impresia că este bună, că merge, dar este diuretică. (...) Cum vă puteți explica că totuși bei o halbă de bere și după aceea nu te mai oprești din dus la toaletă. Nu ai băut mai mult. Dacă bei echivalentul în apă, nu micționezi atât de mult”, a arătat medicul.

În această perioadă recomandată este apa, apa minerală în special.

Diferențele între epuizarea termică și innsolație

Medicul a explicat și diferențele, majore, de altfel, între epuizarea termică ce poate să apară în această perioadă și insolație.

„Există o diferență foarte mare. Deși par asemănătoare la prima vedere, insolația este mult mai gravă. La starea termică de rău pielea o avem încă umedă, transpirată, pacientul este conștient și își revine cu îngrijiri banale oferite pe stradă. O sticlă de apă băută, stropit pe cap, pus la umbră, întins, și în câteva minute sau zeci de minute pacientul, persoana respectivă, va fi bine. Pe când starea de insolație este o stare în care creierul este supraîncălzit, supra-solicitat, pacientul este obtubilat (n. red. - i se diminuează claritatea conștiinței sau a gândirii) sau chiar comatos, mecanismele de răcire ale organismului sunt depășite, pielea nu mai este umedă, este uscată, ceea ce înseamnă gravitate, pentru că noi numai prin transpirație ne răcorim, din vaporii care pleacă de pe suprafața pielii, și în momentul când pielea este uscată e clar că organismul nu poate să mai facă față și începe să cedeze. Atunci trebuie să fim foarte atenți la simptomatologie - pacientul inconștient, cu piele uscată, cu stare de rău, cu tensiune scăzută - și în momentul acela trebuie să-l prezentăm de urgență, să chemăm salvarea, pentru că situația aceasta se rezolvă numai în spital, numai în cadrul instituției medicale, nu în acasă”, a mai explicat medicul.

„Colegii mei descoperă săptămânal cazuri de melanom”

Un alt semnal de alarmă pe care medicul îl trage are legătură cu expunerea la soare fără protecție.

„Soarele e clar că arde mai puternic decât acum 30-40 de ani. Acum ne întoarcem la experiența din spital. Colegii mei de pe Dermatologie și Chirurgie plastică, să nu zic zilnic, dar săptămânal descoperă cazuri noi de melanom, care este cea mai gravă formă a cancerelor de piele. Mai sunt și alte forme de cancere mai puțin agresive care sunt fie curabile, fie pot fi ținute sub control timp îndelungat. Dar melanomul, de obicei în momentul până este diagnosticat, este - prin agresivitatea cu care se diseminează în corp - cel mai temut. Am avut pacienți la toate intervalele de vârstă care au suferit de așa ceva. Cei mai expuși și cei mai vulnerabili sunt cei cu pielea cât mai deschisă. Dar nu e asta o regulă, oricine poate să facă”, a avertizat medicul.