"Trăiam ca în Orwell, într-o atmosferă de teroare solidificată"
- Ar fi riscant dacă am spune că România arăta atunci, în '56 şi după, în acei ani de teroare şi arestări în lanţ, ca o imensă colonie penitenciară, ca o republică penitenciară,
- Ar fi riscant dacă am spune că România arăta atunci, în '56 şi după, în acei ani de teroare şi arestări în lanţ, ca o imensă colonie penitenciară, ca o republică penitenciară, Republica Penitenciară România?
- Nu, nu este riscant deloc. Aşa arăta România, ca o republică penitenciară. Nu numai că nu este exagerat, este chiar realitatea clară. Eu am avut atunci impresia că trăiam într-o atmosferă de teroare solidificată, de teroare palpabilă. Pur şi simplu palpabilă. Ca în Orwell. Cu câtva timp înainte de arestare, am fost dat afară din UTC sau UTM, nici nu mai ştiu cum îi spunea, şi am devenit ciumat dintr-o dată. Ei, în noaptea aia, pentru că şedinţa s-a prelungit până noapte târziu, uneori şedinţele atunci durau şi 24 de ore, în noaptea aia am avut senzaţia că merg printr-un mediu compact de teroare. O chestie orwelliană, pur şi simplu.
- Citiserăţi deja Kafka, Orwell?
- Kafka cred că citisem. De Orwell am auzit după ce am ieşit din penitenciar.
























































