Topul celor mai frecvente afecţiuni diagnosticate greşit
0
Şansele de a fi diagnosticat greşit sunt mult mai ridicate decât ne putem imagina. În Statele Unite ale Americii, erorile de diagnostic afectează 12 milioane de persoane anual, informează Institute of Medicine (IOM). În Europa, aproximativ 40% dintre pacienţii cu boli rare au fost diagnosticaţi incorect ceea ce a dus la tratamente medicale nepotrivite sau intervenţii inutile.
În acest context global, Intermedicas (www.intermedicas.com), prima clinică de second opinion din România, îşi doreşte să informeze pacienţii români referitor la dreptul legal de a cere o a doua opinieprecum şi asupra importanţei unui diagnostic corect şi a unui tratament corespunzător.
Riscul ca un pacient să fie diagnosticat greşit creşte odată cu raritatea patologiei, dar şi cu atipicitatea simptomelor. Iată cele mai frecvente afecţiuni diagnosticate incorect:
· Cancer
Conform Journal of Clinical Oncology, cancerele sunt diagnosticate greşit în 28% - 44% dintre cazuri, în funcţie de tipologia bolii. Acelaşi studiu arată că cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate incorect sunt: limfomul, cancerul mamar, sarcomul şi melanomul. Un studiu realizat în 2015 de University of Utah a concluzionat că aproximativ 31% dintre pacienţii cu cancer pancreatic au primit un diagnostic iniţial de colecistită
· Embolismul pulmonar
Embolismul pulmonar este un blocaj total sau parţial al arterei pulmonare sau a uneia dintre ramurile ei de către un cheag de sânge. Simptomele sunt variabile în intesitate şi frecvenţă, de cele mai multe ori fiind confundate cu infarctul sau pneumonia, ceea ce duce la întârizerea sau eroarea diagnosticului. Netratat, embolismul pulmonar are o rată de mortalitate de 30%, în vreme ce un diagnostic şi un tratament corect scad şansele de mortalitate la 8%. Aproximativ 10% dintre pacienţii cu EP mor subit, uneori chiar la 2 ore după prezentarea simptomelor.
· Boala Lyme
După cum o caracterizează şi denumirea alternativă, Lyme este „boala cu 1000 de feţe” din cauza varietăţii de simptome pe care le poate prezenta. Nu toţi pacienţii manifestă toate simptomele. De asemenea, multe dintre simptome sunt nespecifice, se manifestă şi în alte boli – de exemplu, infecţiile virale, scleroza multiplă, epilepsia, Parkinson, tiroidita autoimună, fibromialgia, sindromul oboselii cronice sau depresie.
· Sindromul ovarelor polichistice
Una din zece femei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani, suferă de sindromul ovarelor polichistice (SOP), o turburare endocrină foarte frecventă. Simptomele, precum cicluri menstruale neregulate, sunt de cele mai multe ori confundate cu simptomele menopauzei, endometriozei, pubertăţii sau a bolilor transmise prin contact sexual. Simptomele SOP se mai aseamănă şi cu boli ale glandei tiroide sau alte afecţiuni endocrinologice. Netratată, boala duce la infertilitate, la diabet zaharat si creşte riscul apariţiei cancerului uterin şi, iar pe termen lung poate duce la infarct, hipertensiune arterială şi accident vascular cerebral.
Se încarcă comentariile...
