Scandal în sănătate: CNAS acuză „practici grave” după ancheta despre folosirea parafelor radiologilor de la stat în clinici private
0CNAS a reacționat vineri la investigațiile despre servicii de imagistică şi folosirea parafelor radiologilor între public şi privat, calificând situațiile drept „practici grave”, generate de deficiențe structurale şi lipsa unor reforme sistemice coerente.
„Urmare a investigațiilor jurnalistice publicate privind modul de funcționare a unor servicii de imagistică medicală şi utilizarea parafelor medicilor radiologi în relaţia dintre sectorul public şi cel privat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face următoarele precizări: Situaţiile descrise reprezintă practici grave, care, deşi izolate, au justificat preocupările noastre recente de eficientizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Exemplele menţionate sunt parte a unui conglomerat de disfuncţionalităţi perpetuate în sistemul de sănătate în ultimii 10–15 ani, ca efect cumulat al unor deficienţe structurale şi al lipsei unor reforme sistemice coerente. Considerăm că practicile semnalate pot fi stopate prin reformarea modului în care sistemul de sănătate este organizat, finanţat şi controlat, iar demersurile realizate până acum sunt aliniate în această direcţie”, se arată într-un comunicat al CNAS semnat de preşedintele Horaţiu-Remus Moldovan, transmis AGERPRES.
Ce măsuri iau autoritățile
Potrivit acestuia, se acţionează pe cinci paliere: control inteligent, unitar; digitalizare şi transparenţă; reorganizarea modului de contractare şi finanţare a serviciilor medicale; creşterea calităţii actului medical şi reglementarea telemedicinei.
În prezent, are loc reorganizarea structurilor de control ale Caselor de Asigurări de Sănătate, prin comasarea acestora într-o structură națională unică, cu responsabilități regionale clare. „Acest lucru înseamnă trecerea efectivă de la control formal, retrospectiv, la control bazat pe analiză de date, Business Intelligence şi indicatori de risc”, a precizat şeful CNAS.
Dezvoltarea noii Platforme Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) integrează soluţii digitale care permit analiza suprapunerilor de programe de lucru; analiza raportărilor de servicii medicale; integrarea feedback-ului pacientului; implementarea unei platforme naţionale de programări online, care să permită trasabilitatea reală a serviciilor; asigurarea accesului medicului curant la imaginile brute (DICOM), nu doar la rezultatele interpretate, se mai explică în comunicat.
Conform sursei citate, în ceea ce priveşte contractarea şi finanţarea serviciilor medicale, Casele de asigurări de sănătate vor solicita strategii de servicii adaptate nevoilor reale de sănătate ale populaţiei din fiecare zonă, iar finanţarea spitalelor va fi corelată progresiv cu tipurile de competenţe, complexitatea serviciilor şi nevoile reale, nu exclusiv cu istoricul raportărilor.
Pentru creşterea calităţii actului medical, se va face, potrivit preşedintelui CNAS, analiza recomandărilor imagistice la nivelul medicului prescriptor, pentru a identifica suprainvestigarea sau utilizarea nejustificată a resurselor şi se introduc mecanisme de feedback sistematic din partea pacienţilor.
De asemenea, se mai are în vedere reglementarea clară a rambursării serviciilor de telemedicină, cu tarife diferenţiate, criterii de calitate, mecanisme de control, feedback şi analiză de business, se mai arată în comunicat.
Provocările din sistemul sanitar
Horaţiu-Remus Moldovan menţionează ca provocări structurale „majore” care afectează sustenabilitatea şi calitatea serviciilor din sistemul sanitar public din România, inclusiv a serviciilor de radiologie - imagistică medicală, următoarele:
- exodul constant al personalului medical din sectorul public către cel privat, determinat de salarii mai mari, condiții de muncă mai bune şi flexibilitate crescută;
- plata gărzilor la un nivel necorelat cu responsabilitatea şi volumul de muncă, incomparabil mai mic față de veniturile obținute în sectorul privat;
- redirecţionarea pacienţilor din sectorul public către sectorul privat, în lipsa unor trasee clare şi predictibile de îngrijire;
- perpetuarea modului de lucru în care pacientul ajunge să fie perceput ca aparținând medicului, iar traseul său în sistem - de la medicul de familie la ambulatoriu, investigații şi spitalizare - nu este clar definit, predictibil sau transparent;
- absenţa unui mecanism funcţional de distribuire şi echilibrare a volumului de muncă în interiorul spitalelor publice;
- pasivitatea managerială în unele unităţi sanitare publice, inclusiv lipsa asumării deciziilor organizatorice necesare;
- rolul adesea formal sau simbolic al unor consilii de administraţie ale spitalelor, fără implicare reală în guvernanţa, eficientizarea şi sustenabilitatea acestora.
„Obiectivul principal rămâne încrederea fiecărui pacient, care trebuie să beneficieze de un traseu medical clar, sigur şi echitabil, indiferent de forma de proprietate a furnizorului de servicii”, a mai transmis preşedintele CNAS.
Zeci de parafe vândute clinicilor private
Reacția vine după ce o anchetă jurnalistică desfășurată de G4Media.ro pe parcursul a șase luni a scos la iveală situații șocante în sistemul medical. Este vorba despre zeci de cazuri în care medici radiologi din spitalele de stat „și-au vândut” parafele unor clinici private, pentru ca acestea să obțină contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS), fără ca medicii să fie prezenți efectiv în locațiile respective, uneori aflate la sute de kilometri de spitalul public în care lucrează.
Două surse au declarat că în aceste situații interpretarea analizelor este realizată de alți medici, cu calificări inferioare, dar sunt parafate de medicul căre nici măcar nu a fost prezent la clinică.
Într-un caz concret, reprezentanții CJAS Alba, informați de jurnaliști în legătură ci o astfel de situaţie, au efectuat un control inopinat la o clinică privată și nu l-au găsit pe medic. Ca urmare, clinica a fost sancționată prin tăierea a 5% din suma decontabilă de la bugetul de stat.
Se încarcă comentariile...
