România, pe ultimul loc în UE la accesul la medicamente inovatoare. Pacienții așteaptă peste trei ani pentru tratamente noi

România continuă să aibă cel mai dificil acces la tratamente inovatoare din Uniunea Europeană, arată cel mai nou raport al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA). Pacienții români așteaptă, în medie, 1.110 zile pentru ca un medicament nou aprobat în Europa să fie compensat prin sistemul public de sănătate. În multe cazuri întârzierile pot însemna agravarea bolii sau pierderea unor șanse importante de tratament.

FOTO: CC0 Public Domain

România, codașa Europei la accesul la inovație medicală

Datele EFPIA, prezentate de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), arată că dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România la începutul anului 2026. Așadar, pacienții români au acces la doar 17% dintre tratamentele inovatoare disponibile în Europa, în timp ce media europeană este de 45%.

În același timp, perioada medie de așteptare pentru acces la tratamente noi este de aproximativ 1.110 zile, aproape dublu față de media europeană, estimată la 597 de zile. 

Raportul arată că inclusiv alte state din regiune reușesc să ofere acces mai rapid la medicamente inovatoare. În Cehia, pacienții așteaptă aproximativ 659 de zile pentru compensarea unui tratament nou, în Polonia circa 714 zile, iar în Croația aproximativ 734 de zile.

Situația este critică în oncologie și bolile rare

Diferențele se traduc direct în șanse mai mici la tratament și, implicit, la supraviețuire.  

„1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România”,

 spune Rozalina Lăpădatu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA)

Conform raportului EFPIA, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021 și 2024. Comparativ, media UE este de 51%. 

În cazul medicamentelor destinate bolilor rare, doar 13 din cele 66 de tratamente aprobate în perioada analizată sunt compensate în România, ceea ce înseamnă un procent de aproximativ 20%, față de media europeană de 43%.

„Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, atrage atenția dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe ARPIM. 

Subfinanțarea sistemului de sănătate, una dintre principalele cauze

Reprezentanții industriei farmaceutice spun că întârzierile sunt legate direct de nivelul redus al investițiilor în sănătate.

România cheltuiește aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate, iar cheltuiala publică netă pentru medicamente este de doar 138 de euro pe cap de locuitor. Nivelul este cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est și de peste trei ori mai mic decât media Uniunii Europene. 

Potrivit ARPIM, efectele sunt vizibile atât în speranța de viață, mai redusă decât media europeană, cât și în diagnosticarea tardivă a multor boli. 

,,Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România”,  spune dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM.

Ce soluții propun reprezentanții industriei farmaceutice

Printre măsurile considerate prioritare se numără crearea unui mecanism predictibil de finanțare pentru introducerea noilor medicamente compensate, modernizarea procesului de evaluare a tratamentelor și reforma taxei clawback (acel mecanism prin care statul recuperează de la companiile farmaceutice o parte din cheltuielile cu medicamentele compensate și gratuite).

De asemenea, reprezentanții ARPIM propun utilizarea unor mecanisme de tip „horizon scanning”, care să permită estimarea din timp a medicamentelor ce urmează să intre pe lista de compensare și a bugetelor necesare.

Europa pierde teren în competiția globală pentru inovație

Raportul atrage atenția și asupra faptului că accesul la tratamente inovatoare devine mai dificil la nivel european. Ponderea medicamentelor compensate integral prin sistemele publice a scăzut de la 42% în 2019 la 28% în 2025, iar timpul mediu de așteptare pentru pacienți a crescut.

În paralel, Europa pierde teren în competiția globală pentru cercetare și dezvoltare în domeniul farmaceutic, în timp ce investițiile cresc accelerat în SUA și China.

Pentru România, acest context înseamnă riscul de a rămâne și mai mult în urmă dacă reformele din sănătate și investițiile în accesul la inovație nu vor fi accelerate în următorii ani.