Rata de vaccinare la copii scade alarmant: România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE

Tot mai mulți părinți români aleg să nu-și vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă).

FOTO: Shutterstock

Organizația „Salvați Copiii România” a cules date în februarie 2024 pentru copiii născuţi în 2018, acoperire măsurată la două doze arată că media naţională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanţe mari între judeţe, cu cea mai mare rată în Giurgiu 97.5% şi cele mai mici în Neamţ (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraş-Severin şi Suceava (ambele cu 53,3%).

În cazul vaccinului pneumococic, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuţi în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media naţională este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), cu cea mai mare rată în Giurgiu - 95,6% şi cu cele mai mici rate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) şi Hunedoara (40,1%).

Studiul se axează pe pe două vaccinuri esenţiale din calendarul naţional de imunizare şi un vaccin opţional: vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), vaccinul pneumococic conjugat şi vaccinul împotriva virusului papiloma uman (HPV).

„Analiza datelor privind acoperirea vaccinală în perioada 2020-2024 evidenţiază o tendinţă îngrijorătoare de scădere pentru cele două vaccinuri obligatorii, cu implicaţii semnificative pentru sănătatea publică.

Scăderea ratelor de vaccinare a avut un impact epidemiologic semnificativ, evidenţiat cel mai clar prin apariţia epidemiei de rujeolă din decembrie 2023. Deosebit de îngrijorătoare este afectarea disproporţionată a copiilor sub un an, trei dintre decesele cauzate de rujeolă fiind înregistrate la cei cu vârste între 7 şi 8 luni, care nu erau încă eligibili pentru vaccinare”, arată „Salvaţi Copiii”.

Diferențe semnificative între rural și urban

Potrivit studiului, difernețele dintre mediul urban și rural sunt semnificative, unde ratele de vaccinare sunt constant mai scăzute, iar legislaţia internă din România nu este tranşantă în ceea ce priveşte caracterul obligatoriu sau opţional al vaccinării copiilor.

„Deşi această dualitate legislativă creează un context juridic ambiguu, legea subliniază importanţa implementării vaccinării ca măsură esenţială pentru sănătatea publică”, notează organizaţia într-un comunicat de presă.

Potrivit „Salvați Copiii”, există patru motive principale pentru care părinții refuză să-și vaccineze copiii: 

- Barierele atitudinale şi comportamentale ce includ reticenţa post-COVID-19, refuzul categoric al unor comunităţi şi frica de reacţii adverse,

- Barierele socio-culturale reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase şi mobilitatea ridicată a familiilor.

- La nivel informaţional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe reţelele sociale şi miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.

- Există și bariere sistemice precum birocraţia excesivă, lipsa resurselor materiale, desfiinţarea vaccinării în şcoli şi lipsa transportului.

De asemenea, în urma discuțiilor cu medicii de familie, s-a constatat o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani.

„Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficienţa programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar şi după administrarea primei doze. Vaccinul pneumococic nu reprezintă o provocare specifică în procesul de vaccinare din comunităţile rurale. Spre deosebire de alte vaccinuri precum ROR sau HPV, care generează frecvent reticenţă şi necesită strategii specifice de abordare, vaccinul pneumococic este administrat de obicei fără probleme deosebite, adesea simultan cu alte vaccinuri”, se arată în comunicatul citat.

„O reticență generală și un interes scăzut” în cazul vaccinurilor HPV

De asemenea, medicii de familie şi asistenţii medicali comunitari spun că există „o reticenţă generală şi un interes scăzut” cu privire la vaccinul anti-HPV.

„Nu vor. Nu vor nici să audă", doar „40 din 3.000 de locuitori s-au vaccinat pentru HPV", „e vorba de lipsă de informare şi teamă"., sunt doar câteva din motivaţiile refuzurilor, dezvăluite de medicii de familie.

Medicii de familie mai invocă și mentalitatea părinților.

„Sunt mămici care au fost la consultaţii de ginecologie şi acolo li s-a spus că uite, ar fi bine [să se vaccineze]"; „Am avut solicitări pentru vaccinarea HPV, în mare parte la indicaţia specialistului, pentru cei care deja aveau tulpini de virus".

Un alt aspect contatat de organizație este relația complicată între medicul de familie și părinți, care poate să varieze în funcție de caz.

„Mulţi medici raportează comportamente de evitare din partea părinţilor, care amână constant vaccinările şi refuză să-şi asume în scris decizia. Medicii văd asistenţii medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.

Medicii de familie identifică multiple obstacole la nivel sistemic, precum absenţa consecinţelor pentru nevaccinare şi desfiinţarea vaccinării în şcoli, care au redus semnificativ ratele de imunizare, în special în comunităţile vulnerabile şi izolate.

Din perspectiva lor, barierele culturale şi sociale, precum şi mobilitatea ridicată a familiilor, complică şi mai mult eforturile de vaccinare. În plus, în interacţiunea cu părinţii, medicii observă că frica de reacţii adverse şi lipsa percepţiei privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezintă obstacole semnificative în convingerea acestora să-şi vaccineze copiii”, menţionează organizaţia „Salvaţi copiii”.

Medicii solicită un cadru legislativ mai strict

Medicii solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea şi campanii mass-media mai intense de informare şi educare, pentru a crește astfel ratele de vaccinare.

La nivel local şi operaţional, principalele nevoi includ: extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară, reducerea birocraţiei în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienţilor către cabinete şi o mai bună implicare a reprezentanţilor minorităţilor.

„Concluziile acestui studiu subliniază importanţa iniţiativelor de educaţie pentru sănătate, extrem de necesare pentru a combate răspândirea dezinformării.

Prioritizarea educaţiei şi facilitarea transmiterii informaţiilor corecte către familii pentru a le ajuta să ia decizii informate sunt esenţiale pentru a construi încredere între comunităţi şi profesioniştii locali din domeniul sănătăţii.

La MSD, ne angajăm să sprijinim iniţiativele care echipează comunităţile cu informaţii precise şi care promovează dreptul fiecărui copil la vaccinuri care salvează vieţi”, a declarat Marcelo Pascual Morales, Managing Director MSD România & Republica Moldova.

Gabriela Alexandrescu, preşedintele Executiv al organizației „Salvaţi Copiii România” subliniază că trebuie să fie implementate „programe de informare şi de conştientizare, astfel încât părinţii să ia cele mai bune decizii pentru copiii lor”.

„Accesul la servicii medicale de calitate înseamnă totodată şi acces la informaţie corectă, la programe de informare şi de conştientizare, astfel încât părinţii să ia cele mai bune decizii pentru copiii lor. Totodată, atunci când vorbim despre grupuri socio-economice vulnerabile, trebuie să dezvoltăm programe prin care acestea să beneficieze de vaccinare la îndemână”, declară aceasta.

Pentru creşterea ratelor de vaccinare în mediul rural din România, experţii recomandă, printre altele, simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor, campanii mass-media intensive la nivel naţional, vouchere pentru transport la cabinet sau asigurarea transportului prin primării, pachete cu produse pentru copii, cum ar fi scutece, la vaccinare, verificarea automată a statusului vaccinal la înscrierea în şcoală sau grădiniţă, explicarea reacţiilor adverse, cum ar fi febra, dar şi a beneficiilor vaccinării şi prezentarea consecinţelor concrete ale bolilor ce pot fi prevenite.