Pacienţii trebuie să ştie adevărul: unele investigaţii de rutină pot face mai mult rău decât bine

0
0
Mamografiile pot face mai mult rău decât bine în unele situaţii, avertizează specialiştii FOTO Arhivă
Mamografiile pot face mai mult rău decât bine în unele situaţii, avertizează specialiştii FOTO Arhivă

Autorităţile sanitare recomandă realizarea unor analize medicale de rutină cu scopul de a depista din fazele incipiente boli grave, precum cancerul de sân. Dar ele omit să informeze pacienţii cu privire la riscurile pe care le presupun aceste investigaţii, avertizează medicii britanici.

Programele de screening sunt întotdeauna bine văzute de medici pentru că au calitatea de a depista de la cele mai uşoare până la cele mai grave afecţiuni foarte devreme, atunci când pot fi tratate cu succes. Dar realitatea este mult mai complexă de atât, iar metodele de screening pentru anumite boli au, de fapt, efecte adverse, susţin medicii britanici citaţi de publicaţia „The Guardian“. Problema este că doctorii şi cercetătorii cunosc aceste puncte negative ale investigaţiilor medicale de rutină de zeci de ani, dar nu le-au împărtăşit şi pacienţilor.

Această problemă de comunicare i-a determinat pe câţiva medici de renume din Marea Britanie să declare public că au ales să nu realizeze, de exemplu, screeninguri pentru cancerul de sân. Printre aceşti medici se numără Fiona Godlee, editor al publicaţiei de specialitate „British Medical Journal“, Iona Heath, medic generalist din Londra şi fost preşedinte al Colegiului Regal al Medicilor Generalişti din Marea Britanie, şi Susan Bewley, profesor de obstetrică la King’s College din Londra.

Analize care „văd“ boli grave acolo unde nu sunt

Supradiagnosticarea este principala problemă a realizării investigaţiilor medicale de rutină recomandate de specialişti şi chiar de sistemele de sănătate ale mai multor state. Aceasta înseamnă că prin programele de screening sunt depistate „afecţiuni“ care, de fapt, nu ar fi ridicat niciodată probleme de sănătate unor persoane.

În cazul screeningului pentru cancerul mamar, de exemplu, mamografiile depistează leziuni a căror semnificaţie este incertă – este vorba, în multe cazuri, de cancere care nu devin niciodată agresive. Pentru că în cele mai multe situaţii medicii nu au capacitatea de a spune cu precizie care dintre aceste cancere se vor răspândi şi vor scurta dramatic speranţa de viaţă a pacientelor, toate femeile în cazul cărora se depistează astfel de leziuni sunt supuse tratamentelor anticancer, inclusiv mastectomiei (îndepărtarea chirurgicală a unuia sau a ambilor sâni) şi radioterapiei.

Aceste tratamente au efecte secundare importante. De exemplu, radioterapia creşte uşor riscul de a dezvolta boli de inimă mai târziu în viaţă, iar chirurgia este însoţită de riscurile obişnuite ale anestezicului şi ale potenţialelor infecţii. Aceste riscuri merită să ni le asumăm atâta vreme cât cancerul ameninţă viaţa, dar este foarte dificil de estimat care sunt leziunile potenţial inofensive.

Analizele pentru cancerul de prostată, un alt exemplu

barbat medic

O altă problemă o reprezintă eficienţa unor investigaţii medicale de rutină în împiedicarea evoluţiei bolii şi în prelungirea vieţii pacientului. „Să luăm doi bărbaţi cu cancer de prostată care a început să evolueze în 2011“, exemplifică „The Guardian“. „În unul dintre cazuri, cancerul a fost depistat în 2011, în stadiu incipient, prin determinarea antigenului specific prostatic, cunoscut ca PSA, iar celălalt caz a fost depistat de-abia doi ani mai târziu, în 2013, fiindcă apăruseră deja simptome care indicau un stadiu mai avansat al bolii. În prezent, ambii au o speranţă de viaţă scurtă, se estimează că vor muri în 2015. Aşadar, deşi la o primă privire vedem că bărbatul care a fost depistat în stadiu incipient a trăit mai mult după diagnostic, speranţa de viaţă este aceeaşi în ambele cazuri. Screeningul nu a crescut, de fapt, speranţa de viaţă, dar dacă singura analiză pe care o facem este să numărăm anii trăiţi după diagnostic va părea că screeningul chiar a mărit speranţa de viaţă. Din păcate, majoritatea studiilor pentru a depista impactul benefic al screeningului asupra populaţiei au acest punct în minus“, subliniază „The Guardian“.

De altfel, în cadrul unor investigaţii realizate post-mortem pe mai multe cadavre de sex masculin, oamenii de ştiinţă au observat că aproximativ o treime din bărbaţii de peste 50 de ani care au murit din cauze fără nicio legătură cu cancerul de prostată sufereau, de fapt, şi de această boală. Mult mai puţini bărbaţi au murit chiar de cancer de prostată, iar în cazul celorlalţi, tratamentele pentru această afecţiune au efecte secundare dramatice, precum impotenţa şi incontinenţa urinară. De altfel, în ultimii ani, mai multe studii americane şi britanice au arătat că PSA-ul nu aduce beneficii clare bărbaţilor. 

Şi în cazul cancerului pulmonar este la fel



Autorităţile americane au lansat săptămâna trecută noile recomandări privind screeningul pentru cancerul de plămâni în SUA. Ei spun că este necesară o tomografie computerizată (CT) pe an pentru toate persoanele cu vârste între 55 şi 80 de ani cu risc crescut de cancer pulmonar fiindcă au fumat un pachet de ţigări sau mai mult pe zi timp de cel puţin 30 de ani şi care sunt fumători şi în prezent sau care s-au lăsat în ultimii 15 ani. Recomandarea se referă la investigaţiile cu doze mici de radiaţii, potrivit CNN.

image

Autorităţile americane din SUA spun că aceste recomandări sunt foarte importante mai ales pentru cei 160.000 de americani care mor anual de cancer pulmonar. Se estimează că acest test ar putea preveni între 8.000 şi 22.000 de astfel de decese în fiecare an. Aproximativ 85% din cazurile de cancer de plămâni sunt cauzate de fumat, arată statisticile.

Totuşi, medicii americani îi informează pe pacienţi că screeningul pentru cancerul pulmonar are şi riscuri şi că trebuie să decidă ei înşişi ce este bine pentru ei. Printre riscuri, specialiştii enumeră:

Mai mult de o persoană din patru care au fost supuse screeningului pentru cancerul pulmonar va primi un rezultat care va obliga medicii la investigaţii suplimentare. În final, 24 din 25 de oameni care au beneficiat de testări mai complexe se vor dovedi perfect sănătoşi. Printre investigaţiile adiţionale se numără mai multe teste iradiante, precum şi analize invazive, cum sunt biopsiile. De altfel, o proporţie mică din persoanele care primesc testări suplimentare vor suferi complicaţii grave care pot conduce chiar la deces.

De asemenea, studiile arată că, în urma CT-ului de rutină, unele persoane sunt „supradiagnosticate“ cu cancer, adică primesc diagnosticul de cancer pulmonar şi sunt tratate agresiv pentru acesta, deşi forma de cancer pe care o au nu va progresa niciodată şi nu va conduce la deces. Este încă extrem de dificil pentru medici să accepte că există unele forme de cancer care nu necesită niciun fel de tratament. Este un fenomen relativ rar, dar important. În prezent nu există nicio investigaţie precisă care să deosebească foarte clar cazurile care au nevoie de tratament agresiv de cele care nu au nevoie de tratament, aşadar unii dintre pacienţii depistaţi în faze incipiente vor primi tratament inutil. 


Citeşte şi:

Medicina personalizată oferă şanse mari la viaţă bolnavilor de cancer. Ce şanse are ea în România

Românii ar putea avea acces la tratamentele cele mai eficiente pentru ei, care le-ar salva viaţa, dacă s-ar investi bani în depistarea particularităţilor genetice ale fiecărui pacient în parte.

Ce arată testele genetice. Ne putem afla predispoziţiile la boli, dar şi strămoşii

În România a crescut deja numărul persoanelor care solicită teste genetice pentru cancerul mamar, după ce Angelina Jolie şi-a făcut această analiză şi a recurs la operaţia sânilor pentru a preveni boala.

Ţesutul sânilor îmbătrâneşte mai repede decât restul organismului. Fiecare parte a corpului are propriul ceas biologic

Oamenii de ştiinţă americani au descoperit un nou ceas în interiorul ţesuturilor umane, cel mai precis, de altfel, pentru evaluarea modului în care îmbătrâneşte fiecare organ în parte.

Undele electromagnetice, un pericol zilnic

Studiile cu privire la efectele nefaste ale aparatelor electrocasnice, ale telefoanelor mobile şi ale testelor medicale cu raze X sunt extrem de controversate. Cu toate acestea, specialiştii spun că ne asumăm cu siguranţă un risc dacă le folosim în exces şi, mai rău, dacă devenim dependenţi de ele.

Sănătate


Ultimele știri
Cele mai citite