Analiză Austeritate pentru popor, majorări la vârf: Guvernul îngheață pensiile, dar crește salariile demnitarilor printr-un „mecanism fanariot”

În timp ce milioane de pensionari și familii cu copii sunt anunțate că vor trebui să suporte încă un an de austeritate, noua lege a salarizării pregătită de Guvern aduce creșteri consistente exact pentru vârful aparatului de stat: președinte, miniștri, parlamentari, șefi de agenții și aleși locali. Economiștii consultați de „Adevărul” avertizează că reforma riscă să transforme deficitul bugetar într-o adevărată bombă fiscală, în condițiile în care România plătește deja salariile bugetarilor în mare parte din împrumuturi.

Guvernul îngheață pensiile, dar crește salariile demnitarilor. Foto arhivă

Noua lege a salarizării unitare, care ar putea fi aprobată curând pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027, continuă să provoace reacții puternice în spațiul public. Deși Executivul susține că reforma urmărește reducerea inechităților din sistemul public și crearea unui mecanism salarial mai predictibil, economiștii avertizează că legea riscă să accentueze problemele structurale ale aparatului bugetar și să genereze presiuni suplimentare asupra finanțelor statului.

Printre cele mai contestate prevederi se află majorările salariale acordate demnitarilor și aleșilor, într-un context în care Guvernul vorbește simultan despre austeritate, înghețarea pensiilor și limitarea cheltuielilor publice.

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că noua lege favorizează în primul rând clasa politică și conducerea aparatului de stat.

„Legea instituie un mecanism de tip fanariot în care demnitarii, privilegiații, sunt avantajați iar plebea trebuie să se bucure că primește un salariu”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Acesta susține că reforma nu rezolvă adevăratele dezechilibre din sistemul bugetar și critică faptul că noua lege nu vizează și salariile din companiile de stat sau din instituțiile autonome.

„Legea salarizării unitare este ca o frecție la un picior de lemn. Nu rezolvă inechitățile din sistemul bugetar, vezi de exemplu faptul că nu se referă și la bugetarii din companiile statului, autorități și alte așa-zis instituții autonome care tot din bani publici sunt plătiți. Acolo nivelul de salarizare este unul uriaș și care, în unele situații depășește câștigurile medii la nivel regional în instituții similare”, a mai spus acesta.

Economistul atrage atenția și asupra momentului ales pentru implementarea noii grile salariale, în condițiile în care populația este deja afectată de măsuri de austeritate și de presiunea inflației.

„O altă mare problemă, dincolo de momentul foarte prost ales – ceri oamenilor austeritate în 2027, pensiile sunt înghețate la fel ca și alocațiile pentru copii și demnitarii își cresc salariile - o reprezintă finanțarea acestei legi. De unde va face rost guvernul de încă 8 miliarde de lei, pe lângă cei 167 de miliarde pe care îi plătește anual pentru bugetari în principal din împrumuturi. Nu e o cheltuială sustenabilă și de aceea cred că această lege va avea o mare problemă de rezolvat – ori îngheață salariile pe mai mulți ani, până când ne revenim economic, ori va genera ample disponibilizări de personal menite să reducă factura cheltuielilor bugetare”, a avertizat Adrian Negrescu.

Numărul bugetarilor e prea mare, față de cât poate susține mediul privat

Critici similare vin și din partea profesorului de economie Radu Nechita, care susține că problema principală a sistemului public nu este doar nivelul salariilor, ci dimensiunea aparatului bugetar.

Profesorul afirmă că, în ciuda măsurilor anunțate de Guvern pentru limitarea cheltuielilor, costurile statului au continuat să crească de la an la an.

„Guvernul a introdus și măsuri de control al cheltuielilor statului și cu toate acestea, totalul lor, chiar exprimat în euro, a crescut an de an. Intenția, cel puțin, merge în direcția bună”, a declarat Radu Nechita pentru „Adevărul”.

Acesta consideră însă că numărul angajaților din sistemul public este prea mare în raport cu capacitatea economiei private de a susține aceste cheltuieli.

„Avem un număr total de angajați în sectorul public mult prea mare față de posibilitățile sectorului privat. Situația angajărilor la stat este neomogenă: există agenții care, aparent sunt esențiale, dar care dau ștampile formal, fără răspundere și uneori în schimbul umplerii unor cutii de pantofi. În unele sectoare publice avem deficit de personal, în altele excedent. În aceeași entitate publică, uneori în același serviciu sau birou, există oameni care lucrează și alții cărora nimeni nu le-ar simți lipsa. Nici creșterile și nici reducerile de-a valma a salariilor din sectorul public nu rezolvă problemele structurale”, a explicat profesorul.

În ceea ce privește măsurile de plafonare a cheltuielilor și restrângerea angajărilor în administrație, profesorul avertizează că rezistența din interiorul sistemului poate bloca aplicarea reformelor.

„Intenția este bună, dar intră în coliziune cu creativitatea oamenilor din sistem și care se vor strădui să ocolească astfel de măsuri sau chiar îndepărtarea din funcții a celor care doresc implementarea lor”, a mai spus Radu Nechita.

Artificiile de calcul care cresc salariile demnitarilor și cu 25%

Noua lege a salarizării unitare prevede majorări importante pentru numeroase categorii de bugetari, inclusiv pentru demnitari, miniștri, parlamentari și aleși locali. Guvernul susține că reforma este necesară pentru eliminarea dezechilibrelor din sistem și pentru îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR.

Noua lege a salarizării unitare, pusă în dezbatere publică, schimbă în totalitate modul de calcul al salariilor pentru bugetari, crescând valoarea de referință de la 2.080 lei cât este în prezent, la 4.100 de lei, în timp ce coeficienții de salarizare sunt diminuați de la 12 la 8.

Potrivit calculelor „Adevărul”, în unele situaţii, modificările aduc majorări ale salariului brut chiar şi cu 25%, deşi ministrul Dragoş Pîslaru spunea în conferinţa de prezentare a noii legi a salarizării unitare că majorările vor fi de maxim 22%.

„Salariile de bază și salariile lunare (mediane) sunt proiectate să crească pentru majoritatea funcțiilor (99,6% şi, respectiv, 57,6%), conform repoziționării lor în structura de grade: cu cât e mai mare creşterea în ierarhie, cu atât nivelul salarial creşte. În medie, salariile de bază sunt proiectate să crească cu 22% la nivelul familiilor ocupaționale civile”, a afirmat luni seară ministrul Pîslaru.

Toate calculele de mai jos reflectă salariile brute, în funcție de noile grile de salarizare.

Potrivit calculelor „Adevărul”, aplicarea noii grile de salarizare de la 1 ianuarie 2027 va aduce majorări considerabile de venituri, după cum urmează:

- președintele României va avea un salariu brut de 32.800 lei, față de 24.960 lei în prezent, cu 7.840 lei mai mult;

- președinții Senatului și Camerei Deputaților vor avea un coeficient de 7,50, față de 11,50 în prezent, respectiv 30.750 lei, față de 23.920 lei, cu 6.830 lei în plus;

- senatorii și deputații vor avea un coeficient de 6 față de 9 în prezent, respectiv 24.600 lei față de 18720, cu 5.880 lei în plus.

- premierul României va avea un coeficient de 7,50 față de 11,50, respectiv 30.750 lei față de 23.920 lei, cu 6.830 lei;

- viceprim-ministrul va avea un coeficient de 6,60 față de 10,70, respectiv un salariu de 27.060 lei față de 22.256 lei, cu 4.804 lei în plus;

- miniștri vor avea un coeficient de 6,50 față de 10,50, respectiv un salariu de 26.650 lei față de 21.840 lei, cu 4.810 lei în plus;

- secretarii de stat vor avea un coeficient de 5,60 față de 8, respectiv un salariu de 22.960 lei față de 16.640 lei, cu 6.320 lei în plus.