Memoriu - Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune avertizează cu privire la riscul major al unei noi crize de imunoglobuline

Memoriu către Ministerul Sănătăţii: Imunoglobulinele risc major de discontinuitate pentru România!  Foto inquam photos octav ganea

Ţara nostră se confruntă cu un risc major de criză de imunoglobulină, "care ar putea-o depăşi ca intensitate pe cea din perioada 2017-2018, pe fondul unui deficit global de imunoglobuline", în perioada următoare, avertizează Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (A.P.A.A.)

Asociaţiile de pacienţi au trims un memoriu la Ministerul Sănătăţi în data de 10 august 2021,  dar până luni 30 august 2021 nu au primit niciun răspuns, motiv pentru care am decis să facem public demersul.

Redăm integral memoriul trimis de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune şi Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare: 

„Imunoglobulinele risc major de discontinuitate pentru România! 

Pandemia COVID-19 a afectat grav colectarea de plasmă la nivel global – de la debutul pandemiei înregistrându-se o scădere de peste 30% a colectării plasmei umane, materia primă din care se fabrică imunoglobulina. Această situaţie are loc în condiţiile unei creşteri continue a cererii de imunoglobuline în lume, cu atât mai mult cu cât odată cu debutul pandemiei, în multe ţări, imunoglobulina a fost inclusă în schema de tratament pentru COVID-19. 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut importanţa medicamentelor derivate din plasmă prin includerea imunoglobulinelor, alături de alte terapii similare, pe lista medicamentelor esenţiale. Recent, şi în România a fost aprobată lista medicamentelor esenţiale, care include şi categoria imunoglobulinelor. Tratamentele cu derivate din plasmă sunt folosite atât în tratamentul pacienţilor cu imunodeficienţe primare şi afecţiuni autoimune, cât şi în cazul unor condiţii critice precum arsuri grave, leucemie şi HIV pediatric, hepatite, dar şi în tratamentul cancerului sau pentru tratarea unor imunodeficienţe secundare. Drept urmare, este absolut necesar ca sa putem asigura tratamentul cu imunoglubuline pentru toţi aceşti pacienţi. 

România se confruntă în prezent cu probleme sistemice, de la lipsa centralizării necesarului de medicamente derivate din plasmă pentru pacienţi, la lipsa spaţiilor de depozitare şi a infrastructurii de valorificare. România nu dispune de posibilitatea de a fracţiona plasma, cu toate că, la finalul anului 2019 Comisia Naţională pentru Strategie şi Prognoză a publicat un studiu de fundamentare pentru construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem. Nici în 2021 România nu are centre de colectare a plasmei pentru fracţionare, însă consumă anual produse derivate echivalentul a 200.000 litri de plasmă, care provin exclusiv din import. Aceste aspecte generează vulnerabilităţi şi riscuri care, în final, se răsfrâng asupra pacienţilor. 

În momentul de faţă, există semnale clare cu privire la venirea unui al patrulea val pandemic atât în Statele Unite ale Americii, cât şi la nivel european, inclusiv în ţările în care se realizează colectarea şi fracţionarea, fapt care ar putea genera o nouă scădere a donării de plasmă, în condiţiile unui deficit de plasmă deja existent la nivel global. În plus, ţinând cont de specificităţile colectării de plasmă - traseul plasmei de la colectare până la produsul finit durează între 7 şi 12 luni – se aşteaptă ca o eventuală scădere  a donării în perioada următoare, pe fondul noului val pandemic, să genereze o presiune suplimentară pe termen mediu asupra volumelor disponibile de imunoglobuline, cu consecinţe negative grave asupra sănătăţii pacienţilor. 

Astfel, pe fondul scăderii donării, care a generat un deficit global de plasmă, şi în condiţiile unei creşteri continue a cererii la nivel mondial, România riscă să nu mai poată asigura necesarul de tratament şi să achiziţioneze cantităţi insuficiente pentru pacienţii români. 

Acest lucru este alimentat şi de faptul că prin politica de preţuri, România aplică pentru imunoglobuline media celor mai mici trei preţuri din Uniunea Europeană, fapt care descurajează livrările în România. 

În contextul semnalelor de alarmă transmise în ultima perioadă în România cu privire la riscurile unei noi crize a imunoglobulinelor, care ar putea-o depăşi ca intensitate pe cea din perioada 2017-2018, pe fondul unui deficit global de imunoglobuline, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune - APAA şi Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID) fac apel la Dumneavoastră pentru luarea unor măsuri imediate care să prevină o eventuală criză a stocurilor de imunoglobuline începând din această toamnă, care ar avea efecte negative asupra sănătăţii pacienţilor români. 

Vă stăm la dispoziţie şi vă asigurăm de tot sprijinul nostru pentru a identifica cât mai repede, cea mai bună soluţie care să prevină o altă criză de imunoglobulină. 

Rozalina Lăpădatu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune – APAA 

Otilia Stanga Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID)” se arată în comunicatul Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune.

Reamintim că ipsa tratamentului cu imunoglobulină a afectat peste 8000 de pacienţi cu imunodeficienţe primare, în perioada 2017-2018 şi cel puţin o persoană a murit.

Iar rudele celor rămaşi fără tratament au ieşit atunci de mai multe ori în stradă şi au protestat inclusiv în faţa sediului Ministerului Sănătăţii.

Fostul ministru al sănătăţii, Sorina Pintea  afirma că lipsa proteinei se datora şi unei probleme de management din unele spitale care trebuiau să o cumpere din banii pentru servicii medicale.

Criza imunoglobulinei s-a rezolvat temporar în primăvara anului 2018, în urma activării, de către Ministerul Sănătăţii, a Mecanismului European de protecţie civilă.