La ce vârstă încep adolescenții să gândească ca niște adulți. Specialiștii spun că au găsit răspunsul cu ajutorul neuroștiinței

Adolescența, definită ca perioada de tranziție între pubertate și maturitate, este marcată de schimbări majore în procesele psihologice, emoționale și sociale și este adesea asociată cu comportamente provocatoare.

Adolescenții pot fi capricioși, rebeli și pot recurge la consumul de substanțe interzise și la alte comportamente riscante.

Adolescenții pot fi capricioși, rebeli și pot recurge la consumul de substanțe foto pixabay

Este acea etapă a vieții când oamenii sunt cei mai vulnerabili la dezvoltarea unor afecțiuni de sănătate mintală, precum schizofrenia.

Neuroștiința caracterizează adolescența printr-o maturizare treptată a funcției executive și dezvoltarea abilităților cognitive superioare, cum ar fi luarea deciziilor și planificarea, cu ajutorul cărora coordonăm alte abilități cognitive și comportamente.

Un nou studiu arată precis când se maturizează funcția executivă. Rezultatele, publicate în revista Nature Communications, delimitează granița între adolescență și maturitate, dezvăluind momentul când adolescenții încep să gândească la fel ca adulții.

Studiile privind dezvoltarea funcției executive examinează de obicei cum procese precum memoria de lucru, controlul inhibitor și schimbarea sarcinilor se modifică odată cu vârsta.

Dar majoritatea studiilor folosesc fie un număr mic de copii și adolescenți care efectuează o gamă largă de astfel de sarcini, fie un număr mare care efectuează doar câteva.

Ca la 20 de ani

Brenden Trevo-Clemmens de la University of Minnesota și colegii săi au reunit rezultatele a patru studii mari independente pentru a crea un set de date care cuprinde performanța a aproape 10.800 de persoane cu vârste cuprinse între 8 și 35 de ani asupra a 23 de măsurători diferite ale funcției executive din 17 sarcini distincte. Astfel, au reușit să urmărească maturizarea funcției executive pe parcursul adolescenței.

Analiza datelor a relevat că performanța în aproape toate sarcinile s-a îmbunătățit odată cu vârsta, cele mai mari îmbunătățiri având loc între începutul și mijlocul adolescenței (10-15 ani), și îmbunătățiri mai mici, dar totuși semnificative, de la mijlocul la sfârșitul adolescenței (15-18 ani). Performanța în toate măsurătorile s-a stabilizat la niveluri adulte între 18 și 20 de ani.

Autorii afirmă că descoperirile confirmă și oferă dovezi directe rare pentru ideea că adolescența este o fază de tranziție distinctă în care funcționarea executivă orientată către obiective atinge maturitatea.

Creierul continuă să se schimbe

Funcția executivă depinde în mare măsură de o structură cerebrală numită cortex prefrontal (PFC), care suferă o maturizare prelungită în timpul adolescenței. Numeroase studii de imagistică cerebrală arată, totuși, că maturizarea PFC continuă bine în a treia decadă de viață - mult mai târziu decât maturizarea funcției executive observată.

"PFC este clar relevant pentru funcția executivă, iar atât procesele cerebrale, cât și performanța cognitivă pot fi utilizate pentru a delimita granițele adolescenței", spune Tervo-Clemmens.

"Lucrarea noastră se concentrează pe comportamentele definite de sarcinile cognitive computerizate, iar noi nu am măsurat procesele cerebrale în sine."

"O idee pe care o avem este că maturizarea creierului la 20 de ani poate fi importantă pentru ajustarea fină a variabilității de la zi la zi sau între contexte, care nu este bine capturată de evaluări cognitive computerizate de laborator", a adăugat cercetătorul.

"De asemenea, considerăm că cartografierea cognitivă și schimbările cerebrale sunt doar o parte a puzzle-ului atunci când vine vorba de determinarea momentului în care adolescenții ajung la maturitate și ar trebui să fie utilizate în paralel cu răspunsurile emoționale și cadrele socioculturale pentru a discuta și a considera limitele adolescenței", a continuat el.

Tervo-Clemmens spune că el și colegii săi plănuiesc să investigheze problema în contexte care seamănă mai mult cu lumea reală, evaluând funcția executivă în viața de zi cu zi a participanților folosind, de exemplu, aplicații pentru telefon, în loc să se bazeze doar pe sarcinile de laborator.

"Aceasta ne va ajuta să înțelegem mai bine multiplele surse de variabilitate, atât în cadrul, cât și între indivizi, și să ne apropiem de rezultatele din lumea reală", spune el.

"De asemenea, planificăm să continuăm să dezvoltăm aceste cunoștințe pentru a informa apariția prezentărilor de sănătate mintală, care apar de obicei pentru prima dată în adolescență și care pot fi asociate cu funcția executivă."