Cum ne ținem copiii departe de energizante. Medic toxicolog: Sunt tineri care ajung la spital după două, trei doze

Comercianții care vând băuturi energizante minorilor riscă amenzi de până la 30.000 de lei și închiderea magazinului, potrivit unei noi legii adoptată zilele trecute de Parlament. Medicii atrag însă atenția că această lege nu este suficientă și că este nevoie și de educarea copiilor cu privire la pericolele cu care vine consumul acestor substanțe.

Gata cu energizantele pentru minori - Foto Arhivă

Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului de băuturi energizante de către populaţie, prin care se interzice consumul de astfel de băuturi de către minori, a fost adoptat, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 238 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 12 abţineri. Astfel, energizantele nu mai pot fi vândute minorilor nici la magazine, nici prin intermediul automatelor de băuturi răcoritoare. Acestea vor dispărea și din spațiile comerciale de lângă școli, spitale sau insituții destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate.

Potrivit legii, băuturile energizante sunt băuturile care conţin combinaţii variate de carbohidraţi vitamine, minerale, cu două sau mai multe substanţe, precum cafeină, taurină, carnitină, guarana, glucuronolactona şi alţi compuşi cu efect de stimulare a sistemului nervos central. Proiectul introduce amenzi pentru operatorii economici care încalcă aceste prevederi de până la 30.000 de lei, în funcţie de gravitatea faptei. În cazul repetării contravenţiilor prevăzute de proiect, se dispune, de asemenea, măsura suspendării activităţii localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de zile.

În țara noastră, energizantele sunt foarte populare în rândul tinerilor. Un studiu EFSA arătă că 30% dintre adulţi, 68% dintre adolescenţi şi deja 18% dintre copii cu vârsta sub 10 ani consumă diverse tipuri de băuturi energizante. Iar efectele adverse sunt numeroase, printre ele numărându-se anxietatea, problemele de somn, amețelile, creșterea tensiunii arteriale, dar și un risc crescut de a dezvolta probleme de sănătate mintală.

Degradează neuronii

„Energizantele conțin carbohidrați, care asigură un boost de energie și creează o stare de energie prin prezența glucidelor, conțin și cafeină, care accelerează procesele psihice, în special cele de atenție, gândire. Mai conțin anumiți aminoacizi, care intră în compoziția unor neurotransmițători de tip excitator și care activează procesele cerebrale. Toate aceste efecte apar atunci când organismul are nevoie de odihnă, este vorba de o energie psihică artificială, o stimulare în exces a proceselor cognitive. Ce se întâmplă pe termen mediu și lung: apare starea de epuizare, apare o degradare a neuronilor care sunt supuși acestor stimulări excesive, apare o stare de alertă cardiovasculară, pentru că multe din aceste substanțe accelerează activitatea cardiacă, accelerează pulsul, cresc tensiunea arterială și atunci apare o epuizare progresivă a cordului. Cu atât mai mult, efectele sunt mai vizibile la persoanele tinere, adolescenți sau elevi, unde sistemul nervos central nu și-a încheiat activitatea, este un sistem nervos central care se dezvoltă și care poate fi deviat de la dezvoltarea normală și discutăm despre o sensibilitate a miocardului și a aparatului cardiovascular la această stimulare adrenergică pe care o determină aceste substanțe”, a explicat Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, șeful disciplinei de toxicologie din cadrul Universității de Medicină Carol Davila.

O lege necesară, dar suficientă?

Piața globală a băuturilor energizante a depășit 53 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2023, iar în următorii trei ani se preconizează o creștere de peste 7%, potrivit specialiștilor.

Chiar și o singură doză de energizant pe lună poate crește riscul de tulburări de somn, arată un studiu recent, potrivit „The Guardian“. Băuturile energizante sunt asociate cu insomnia și cu un somn de proastă calitate, arată un studiu efectuat în Norvegia, la care au participat 53.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Cercetări ale universităților din Regatul Unit leagă consumul de băuturi energizante de depresie, anxietate și sentimente suicidare. De asemenea, acestea pot crește riscul ca un copil să se confrunte cu simptome de ADHD.

Măsura interzicerii acestei băuturi în rândul minorilor a fost luată și în Letonia și Lituania, iar Finlanda și Polonia ar putea fi următoarele state care ar introduce această măsură.

Radu Țincu spune că legea ar putea reduce consumul, dacă este respectată.

„Însă, cred că nu este suficientă. Sigur că interzicerea unor obiceiuri nesănătoase reprezintă un prim pas în limitarea consumului, dar cred că autoritățile trebuie să dezvolte politici educaționale, copiii, tinerii, lumea în general trebuie să înțeleagă de ce anumite obiceiuri sunt nesănătoase, care sunt neajunsurile consumului acestor substanțe, care sunt efectele pe termen lung. Cred că ceea ce lipsește în acest moment din politica sanitară este tocmai caracterul preventiv, încercarea de a le explica oamenilor care sunt efectele negative. Sunt absolut convins că dacă oamenii vor înțelege care sunt efectele, o parte din ei nu vor mai consuma doar în urma acestei informări pe care o pot primi de la autorități. Ar trebui să existe Ora de Educație medicală în școli, care să vizeze toate aceste obiceiuri nesănătoase moderne, vorbim de consum de droguri, substanțe energizante, nu mai putem discuta de educația sanitară de acum 20 de ani, pentru că toată mentalitatea actuală este schimbată și sunt alte obiceiuri. E nevoie nu doar ca elevii să fie informați, e nevoie să începem cu informarea cadrelor didactice, pentru că, de multe ori cadrele didactice nu cunosc informații elementare despre astfel de subsatnțe și atunci nu au cum să le transmită elevilor informații corecte.”, precizează medicul.

Părerea medicului toxicolog este împărtășită și de Dr. Eduard Adamescu, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, care susține că o astfel de lege ar trebui însoțită de „un program de educație care chiar să le arate riscurile la care se expun” .

„Multe dintre manifestările adolescenților sunt legate de statusul lor psihic, faptul că sunt nemulțumiți, căutarea de alternative care să le ofere o preocupare sau un grad de satisfcație, în lipsa altor satisfacții, este un context mai larg, în care crește și consumul de droguri și consumul de alcool. Poate să fie o componentă de modificări psihice la această generație de adolescenți care conduce la astfel de dependențe”, a adăugat medicul Eduard Adamescu legat de adicția unor adolescenți față de alimente nesănătoase sau băuturi eneregizante.

Mecanismele prin care dau dependență

Pe de altă parte, combinația de substanțe prezente în băuturile energizante poate duce la dependență, iar cei mai expuși sunt copiii, adolescenții și tinerii.

„Din păcate, acestea dau dependență. În primul rând pentru că ele conțin carbohidrați, și știm cu toții că zahărul este o moleculă capabilă să determine dependență. Și mai știm un lucru, aceste băuturi realizează un mecanism de recompensă: când știm că suntem obosiți și nu ne mai putem concentra foarte bine, știm că dacă bem o astfel de substanță energizantă, starea de oboseală dispare. La nivelul creierului apare acest mecanism de recompensă, știm că băutura respectivă ne recompensează prin apariția unei stări de energie și o capacitate de a ne concentra. Faptul că poți avea activitate fizică și psihică pentru o perioadă mai lungă de timp, duce la un mecanism de consum preventiv. Am văzut pacienți care, fără să fie obosiți, beau două-trei energizante pe zi pentru a-și menține cumva starea de energie și ca nu cumva să ajungă să se simtă obosiți sau epuizați. Asta arată modalitatea prin care aceste substanțe creează la nivelul creierului mecanisme de adicție fie pentru a avea o eficiență mai bune, fie pentru ca atunci când suntem obosiți și ar trebui să ne odihnim, să bem o astfel de băutură și să ne revenim instantaneu.”, a precizat medicul toxicolog.

Chiar dacă nu putem discuta de o toxicitate directă, consumul acestor băuturi rămâne problematic, iar mulți nu conștientizează pericolul.

„Combinația de carbohidrați, cofeină și aminoacizi excitatori  creează potențare reciprocă a acestor substanțe. Sunt tineri care ajung la spital după două, trei energizante pe zi și care au palpitații, au tulburări de ritm cardiac. Toate aceste lucruri arată cum substanțele respective suprasolicită în mod anormal activitatea cardiacă.”, a mai spus Radu Țincu.