Cum afectează pierderea unei persoane dragi inima. Riscul de infarct crește puternic în primele 24 de ore după deces

Pierderea unei persoane apropiate poate fi asociată cu o creștere bruscă a riscului de infarct miocardic. Efectul este deosebit de pronunțat în prima zi după deces, iar persoanele cu risc cardiovascular ridicat pot fi mai vulnerabile.

Durerea sufletească poate determina un infarct Foto: Shutterstock

Un medic cardiolog specializat în cardiologie intervențională a explicat că atunci când trecem printr-un șoc emoțional, în primele 24 de ore de la decesul unei persoane dragi riscul de a suferi un infarct este de peste 20 de ori mai mare decât în mod obișnuit.

„Inima simte doliul la propriu în anumite situații. Când trecem printr-un șoc emoțional, corpul eliberează adrenalină și cortizol. Tensiunea crește, pulsul crește, iar sângele devine mai «vâscos», adică se coagulează mai ușor. La o inimă sănătoasă poate trece fără consecințe dramatice. La o inimă care are deja plăci de aterom pe artere, poate fi picătura care umple paharul”, avertizează medicul specialist cardiolog Alexandru Covaciu.

Medicul indică, în sprijinul celor scrise, un studiu care a măsura exact asta, pe aproape 2.000 de pacienți, constatându-se că, în primele 24 de ore după pierderea unei persoane dragi, riscul de infarct era de aproximativ 21 de ori mai mare decât în mod obișnuit, apoi scădea treptat, dar rămânea crescut în zilele și săptămânile următoare.

„Forma extremă are un nume: sindromul Takotsubo, sau «sindromul inimii frânte». Arată ca un infarct. Doar că atunci când facem coronarografia arterele nu sunt «închise».

Mușchiul inimii este pur și simplu «copleșit» de valul de hormoni de stres și nu mai pompează normal. Aproximativ 9 din 10 cazuri apar la femei, mai ales după menopauză. De cele mai multe ori inima își revine în câteva săptămâni”, explică în continuare medicul, pe contul său de pe o rețea de socializare.

Ce a evidențiat studiul

Studiul, publicat în revista medicală Circulation în 2012, arată că pierderea unei persoane apropiate poate fi asociată cu o creștere bruscă a riscului de infarct miocardic. A fost realizat de Elizabeth Mostofsky și colaboratorii săi și a urmărit să determine dacă stresul emoțional intens provocat de pierdere poate acționa ca un factor declanșator al unui eveniment cardiovascular acut.

Cercetătorii au analizat datele provenite de la 1.985 de persoane spitalizate pentru infarct miocardic. Dintre acestea, 270, adică 13,6%, pierduseră o persoană importantă din viața lor în cele șase luni anterioare infarctului. În 19 cazuri, decesul persoanei apropiate avusese loc în cele 24 de ore dinaintea apariției simptomelor infarctului.

Cea mai importantă constatare a cercetării a fost că rata de apariție a infarctului a fost estimată ca fiind de 21,1 ori mai mare în primele 24 de ore după pierderea unei persoane dragi, comparativ cu nivelul de referință utilizat în analiza studiului. Ulterior, riscul a scăzut progresiv în zilele următoare.

Creșterea se referă la riscul relativ, nu la probabilitatea ca orice persoană aflată în doliu să sufere un infarct. Riscul absolut a rămas mult mai mic, însă rezultatele atrag atenția asupra unei perioade de vulnerabilitate care nu trebuie ignorată.

Risc mai mare la persoanele care suferă de boli cardiovasculare

Stresul emoțional intens poate declanșa reacții fiziologice puternice. Organismul eliberează hormoni precum adrenalina, iar ritmul cardiac și tensiunea arterială pot crește. În anumite circumstanțe, aceste schimbări pot contribui la suprasolicitarea sistemului cardiovascular.

În plus, stresul sever poate influența coagularea sângelui și funcționarea vaselor de sânge. La persoanele care au deja factori de risc sau boli cardiovasculare, aceste modificări pot contribui la declanșarea unui eveniment acut.

Doliul poate afecta și comportamentele cotidiene: somnul devine insuficient, alimentația se modifică, iar unele persoane pot uita să își ia medicamentele sau pot neglija simptomele fizice. Aceste efecte pot adăuga o presiune suplimentară asupra organismului.

Rezultatele studiului  susțin ipoteza că șocul emoțional poate acționa ca factor declanșator la persoanele vulnerabile, dar nu au demonstrat că stresul emoțional este singura cauză a infarctului înregistrat după un deces.

Cercetătorii au estimat și riscul absolut suplimentar de infarct în săptămâna de după pierdere, în funcție de riscul cardiovascular pe termen lung. Pentru persoanele cu un risc de 5% de infarct în următorii 10 ani, estimarea a fost de un infarct suplimentar la 1.394 de persoane expuse unei astfel de pierderi. În cazul celor cu un risc cardiovascular de 20% pe 10 ani, estimarea a fost de un infarct suplimentar la 320 de persoane.

Estimările statistice sugerează că impactul potențial al doliului poate fi mai important la persoanele care au deja un risc cardiovascular ridicat.

Din acest motiv, sprijinul familiei și al celor apropiați poate avea un rol important în perioada imediat următoare unei pierderi. Ajutorul pentru menținerea tratamentului prescris, alimentația regulată, odihna și solicitarea asistenței medicale atunci când apar simptome îngrijorătoare pot fi deosebit de importante.

„Durerea în piept nu e «de la supărare» până nu o verifică un medic”

În perioadele de suferință intensă, simptomele fizice pot fi confundate cu reacții firești la stres. Totuși, presiunea sau durerea în piept, dificultățile de respirație, transpirațiile reci, greața, amețeala ori durerea care se extinde spre brațe, spate, gât sau mandibulă pot indica o urgență medicală.

„Dacă treci printr-un doliu sau printr-o perioadă grea, sau dacă cineva drag trece prin asta, câteva lucruri contează enorm.

Nu-ți abandona tratamentul: pastilele de tensiune, statina sau anticoagulantul se uită ușor exact în zilele în care contează cel mai mult.

Nu rămâne singur: prezența celor apropiați nu e doar o consolare, e și protecție.

Și durerea în piept nu e «de la supărare» până nu o verifică un medic.

Dacă e intensă, durează mai mult de câteva minute sau vine cu lipsă de aer, transpirații ori amețeală, sună la 112.

Durerea sufletească nu e o slăbiciune. Dar merită tratată cu aceeași seriozitate ca orice altă suferință a inimii”, a atras atenția medicul Alexandru Covaciu.