Bolnavi înainte de vreme: tot mai mulţi copii sunt diagnosticaţi cu boli specifice adulţilor

Copiii zilelor noastre ajung să fie diagnosticaţi cu boli specifice perioadei maturităţii. De vină ar putea să fie stilul de viaţă sau obiceiurile alimentare

Diabetul, obezitatea sau hipertensiunea arterială sunt boli tipice pentru adulţi, mai ales pentru cei trecuţi de prima tinereţe. Dar acum, din ce în ce mai mulţi copii au semne ale acestor afecţiuni cronice, scrie revista „Time“.

Copiii şi adolescenţii suferă din ce în ce mai mult de hipertensiune, arată un studiu recent al cercetătorilor de la Şcoala Medicală Harvard (HMS). Cercetarea a arătat o creştere cu 27% în ceea ce priveşte apariţia hipertensiunii în segmentul de vârstă al copiilor cuprins între 8 şi 17 ani, boala putând să dureze pe o durată de 13 ani.

Oamenii de ştiinţă de la HMS au comparat copiii înscrişi în Studiul Naţional de Examinare a Sănătăţii şi Nutriţiei din Statele Unite ale Americii (SUA) în două perioade diferite, 1988-1994 şi 1999-2008. Astfel, au fost comparaţi 3.200 de copii din anii ʼ80-ʼ90 cu peste 8.300 din perioada actuală în ceea ce priveşte sănătatea, obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă.

Copiii de astăzi şi bolile maturităţii

Spre deosebire de eşantionul din anii ʼ80-ʼ90, mult mai mulţi copii de astăzi au fost diagnosticaţi cu obezitate sau au multă grăsime pe talie. Tot astfel, 25% din aceştia erau de două ori mai predispuşi la a avea hipertensiune arterială. „Hipertensiunea arterială este foarte periculoasă pentru că foarte multe persoane nu ştiu că o au“, spune Bernard Rosner, profesor de medicină şi autorul principal al studiului.

Ceea ce studiul vrea să pună în prim-plan este faptul că semne specifice unor boli cronice care apar în mod normal la maturitate sunt din ce în ce mai des descoperite în rândul copiilor.

Nu mai devreme de începutul acestui an, Academia Americană de Pediatrie a lansat primul ghid de tratate a diabetului de tip II pentru copii, boală care, în mod normal, este specifică adulţilor. Pediatrii nu sunt instruiţi să trateze această formă de boală apărută la copii, fiind mult mai familiarizaţi cu diabetul de tip I.

Copiii au fost de foarte mult timp diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip I, prin care organismul nu generează suficient de multe celule producătoare de insulină care să proceseze glucoza din sânge, dar, în prezent, doctorii sunt uluiţi de numărul tot mai mare de copii diagnosticaţi cu diabet zaharat de tip II. Prin această boală, celulele grase dezvoltate ca rezultat al luării în greutate împiedică funcţia organismului de a descompune zahărul. Până la o treime din copiii de astăzi sunt diagnosticaţi cu diabet de tip II, care, în mod normal, se dezvoltă după 40 de ani, avertiza în luna ianuarie şi revista „Time“.

„Doparea“ copiilor

Dar oare care sunt cauzele pentru care copiii de astăzi dezvoltă boli înainte de vreme? Obezitatea poate să joace un rol important în apariţia diabetului, tensiunii arteriale sau a problemelor cu articulaţiile, spun experţii. „Diabetul zaharat de tip II se dezvoltă la adulţi. În trecut, o dată la o anumită perioadă de timp avem un caz de diabet zaharat de tip II. Acum, boala stabileşte norma. Vedem această formă de diabet cum apare tot timpul la copii şi la adolescenţi“, afirmă Dyan Hes, pediatru şi specialist în obezitate.

Pe lângă cele două forme de diabet zaharat, medicul Dyan Hes spune că astmul, apneea în somn sau durerile articulare sunt alte forme de boli de care copiii prezentului au început să sufere. Iar pentru tratarea bolilor, copiii sunt nevoiţi să ia medicamente pentru o perioadă lungă de timp, motiv pentru care efectele pe termen lung ale medicamentelor asupra sănătăţii lor îi îngrijorează pe medici.

„Se ajunge la un fenomen de «dopare» şi de schilodire a copiilor. Ei nu pot să participe la activităţi de care alţi copii se bucură şi iau medicamente de la vârste fragede. Multe dintre aceste medicamente sunt scumpe şi au efecte secundare negative, fiind o povară pentru sistemul de îngrijire a sănătăţii. Copiile se duc, mai nou, pentru a consulta un cardiolog sau un medic ortoped“, mai spune medicul Dyan Hes.

Cruciada împotriva alimentelor nesănătoase

„În trecut, copiii cu hipertensiune erau cei care mai sufereau şi de alte boli, cum ar fi cele renale sau cei cu anomalii vasculare sau genetice. Cu toate acestea, majoritatea cazurilor de hipertensiune pe care le vedem le copii sunt cele specifice adulţilor, în legătură directă cu dieta şi stilul de viaţă. Acest lucru nu se aplică numai hipertensiunii, ci şi altor boli definite ca fiind proprii adulţilor. Obezitatea, hipertensiunea, colesterolul sau rezistenţa la insulină pot să aibă un punct de legătură comun, pe care cercetătorii şi medicii încearcă să-l afle“, explică medicul pediatru Pamela Singer, specialistă în nefrologie (ramură a medicinei care se ocupă cu studiul rinichiului n.r.).

O dietă sănătoasă nu ţine numai de alimentele consumate, ci de mediul din care provin, care este construit din factori culturali, sociali şi economici care determină diversitatea alegerilor alimentare şi accesibilitatea lor. Copii cu aportul cel mai mare de sodiu aveau un risc crescut cu 36% de a dezvolta hipertensiune faţă de copiii care consumau mai puţină sare, se arată în studiul HMS. Nu este de mirare că hipertensiunea îi putea afecta pe copiii investigaţi din moment ce ei consumau mai mult de 2.300 de mg de sodiu pe zi.

Pentru a supravieţui, corpul are nevoie de numai 0,5-1,5 g de sare pe zi, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă consumul a mai puţin de 2 g de sodiu pe zi, adică 5 g de sare, dar acest lucru se poate dovedi o provocare pentru cei care nu au acces la produse şi fructe proaspete şi care se bazează pe mâncăruri gata preparate, cu un conţinut ridicat de sare.

În Statele Unite ale Americii (SUA), se duce o adevărată luptă pentru scumpirea băuturilor carbogazoase şi a gustărilor. Dacă preţul tutunului a crescut constant pentru a descuraja copiii să urmeze acest viciu, acum se încearcă introducerea unei taxe pentru băuturile carbogazoase. Dacă o astfel de măsură va intra în vigoare, atunci copiii se vor putea bucura de viaţă fără a fi nevoiţi să ia medicamente sau să se îngrijoreze de simptome specifice unor boli ale maturităţii.