Alexandru Rogobete a plecat de la Sănătate: bilanțul unui mandat cu dezvăluiri și scandaluri

După 10 luni de mandat, Alexandru Rogobete părăsește Ministerul Sănătății lăsând în urmă imaginea unui ministru care a adus în prim-plan probleme sensibile ale sistemului sanitar. De la infecțiile nosocomiale insuficient raportate și lipsa unor standarde clare pentru tratamentul marilor arși, până la situațiile medicilor acuzați că activează în privat în timpul programului de la stat sau dispariția unor medicamente destinate pacienților oncologici, mandatul său a fost marcat de declarații directe.

FOTO Guvernul României

Prin stilul de comunicare, Rogobete a reușit să atragă simpatia unei părți a societății civile, dincolo de afinitățile politice. Finalul mandatului a fost însă umbrit de o afirmație controversată — „Am construit 22 de spitale” — care a ridicat semne de întrebare și a generat dezbateri privind acuratețea acesteia.

Mai jos sunt cele mai relevante declarații ale ministrului demisionar.

Iunie 2025. „Încrederea ne face bine”

Alexandru Rogobete a preluat mandatul de ministru al Sănătății în iunie 2025, după mai mulți ani petrecuți în interiorul instituției. Activ din 2020 în cadrul ministerului, a ocupat pe rând funcțiile de consilier al unui secretar de stat (iulie–decembrie 2020), consilier al ministrului Alexandru Rafila (decembrie 2021–februarie 2023), iar ulterior a fost secretar de stat, responsabil de coordonarea PNRR în Sănătate (februarie 2023–decembrie 2024).

„Cu încredere, în prima zi de mandat la Ministerul Sănătății, pentru că așa cum repet (aproape obsesiv) încrederea ne face bine”, scria Alexandru Rogobete pe 23 iunie, într-o postare pe Facebook. 

„Încrederea ne face bine” avea să devină laitmotivul comunicării sale publice. În primele zile de mandat a păstrat însă linia clasică a declarațiilor și a vorbit despre reforme și investiții. Spitalele construite prin PNRR și digitalizarea au fost primele subiecte abordate. 

Iulie-August 2025. „A venit raportul și era să cad de pe scaun”

Iulie 2025 a reprezentat un punct de cotitură pentru Alexandru Rogobete, care a trecut de la discursul politic standard la declarații menite să-i definească imaginea publică: cea a unui ministru orientat spre pacienți și dispus să recunoască problemele sistemului. Această abordare i-a adus o vizibilitate sporită și reacții favorabile din partea societății civile, dincolo de opțiunile politice.

„Ca ministru, nu sunt aici să îmi apăr scaunul. Sunt aici să schimb — pentru pacienți, pentru cei care suferă, așteaptă și speră. Spitalele nu pot funcționa fără medici, dar nici medicii nu pot lucra într-un sistem care le frânge voința. Niciunul dintre noi — ministru, manager sau profesionist medical — nu trebuie să uite un lucru esențial: existăm pentru pacient”, declara Alexandru Rogobete pe 17 iulie. 

La finalul lunii, cazul Laviniei Vlad a cutremurat opinia publică. Femeia de 37 de ani, mamă a doi copii, rănită grav într-un incendiu, era transferată în Belgia, după 53 de zile de internare  la Spitalul Floreasca, infectată cu bacilul piocianic și candida auris. Printr-un efort major, Monica Althamer, preotul Alexandru Lungu, polițistul Dani Cek și Narcis Hogea (tatăl lui Alexandru, care și-a pierdut viața după Colectiv, în urma infecțiilor nosocomiale), au reușit să mobilizeze societatea civilă pentru a strânge fondurile necesare transferului, în condițiile în care spitalul din România nu și-a dat acordul pentru documentele necesare.

Alexandru Rogobete a avut atunci o intervenție surprinzătoare pentru mulți: nu doar că a trimis Corpul de Control la Centrul pentru Arși de la Floreasca, dar a și vorbit public despre nereguli. 

„Este inacceptabil ca în 2025 un om, un pacient să sufere și să urle de durere și să nu îi fie administrat tratamentul corespunzător”, spunea ministrul pe 28 iulie. 

În urma controlului, a ieșit la iveală faptul că unitatea nu avea norme de ventilație corespunzătoare, nu au fost respectate normele de igienă, iar pacienții nu primeau medicamente pentru durere deși existau în dulapuri.

Au urmat apoi alte controale și a fost verificat inclusiv felul cum a devenit unitatea de la Floreasca centru de arși, deși nu îndeplinea criteriile.  

„A venit raportul și vă spun că era să cad de pe scaun. (...) Modul în care a fost avizat și autorizat acest Centru de arși este revoltător”, spunea Alexandru Rogobete pe 13 august și anunța că va sesiza Parchetul.

Fostul ministru a vorbit în acea perioadă și despre felul în care coordonatorul Centrului, Paul Neagu, demis în cele din urmă de conducerea Spitalului Floreasca, a manageriat situația.

„Șeful Centrului de Arși Grav de la Spitalul Floreasca dă dovadă de iresponsabilitate crasă și nepăsare. Aroganța și indolența sunt incompatibile cu demnitatea profesională, indiferent de titlul universitar. (...) Mă simt nevoit să cer scuze public pacienților și familiilor lor pentru comportamentul inacceptabil al unui cadru medical. Considerați că răbdarea mea față de nepăsare a ajuns la limită!”, scria Alexandru Rogobete pe Facebook. 

Aceste declarații au dus și la o premieră: șeful Centrului l-a notificat prin avocat pe ministru și l-a amenințat că îl dă în judecată, pentru „limbaj nedemn față de un medic cadru didactic”. 

„Orice pacient care a fost redirecționat abuziv către un cabinet privat va putea semnala”

Tot în luna august, Alexandru Rogobete scria despre mai multe sesizări venite din partea pacienților, referitoare la situații în care sunt trimiși de la spitale de stat spre cabinete private. 

„Am decis o măsură concretă: din 1 septembrie, pe site-ul Ministerului Sănătății va fi disponibil un formular online pentru raportarea unor astfel de situații. Orice pacient care a fost redirecționat abuziv către un cabinet privat va putea semnala: spitalul unde s-a întâmplat, medicul implicat, cabinetul privat indicat, costurile impuse. (...) Ca ministru al sănătății, nu pot să cer încredere oamenilor în sistem, dacă nu le arătăm respect. Pacienții merită tratament corect, demnitate și grijă – nu umilință și presiuni financiare”, declara Rogobete. 

Formularul există și este disponibil aici. 

Septembrie 2025.„Resemnarea în fața infecțiilor nosocomiale nu e o opțiune”

În septembrie, după ce șase bebeluși au murit în secția ATI a Spitalului „Sfânta Maria” din Iași, Alexandru Rogobete vorbea despre o practică ucigașă:

„Resemnarea în fața infecțiilor nosocomiale nu este o opțiune. Ascunderea, cosmetizarea sau întârzierea raportărilor — fie din teamă, fie din nepăsare, fie din speranța că „dispare de la sine” — nu sunt erori: este complicitate. Protocoalele pentru limitarea infecțiilor nu sunt opționale. Ele trebuie respectate cu strictețe — de la medic, la asistentă, la infirmieră și până la tot personalul din sistem. Nu mai putem tolera mentalitatea „merge și așa”. (... )Sunt revoltat — profund revoltat — că, în pofida investițiilor majore făcute în spitale și în laboratoare moderne de microbiologie, ne blocăm încă în lucruri elementare: spălatul pe mâini, aplicarea protocoalelor, responsabilitatea de zi cu zi.”

Ministrul a anunțat atunci și introducerea unor modificări legislative și training obligatoriu pentru tot personalul medical privind prevenirea și limitarea infecțiilor nosocomiale, dar și sancțiuni clare pentru nerespectarea protocoalelor. 

Octombrie 2025. „Simt rușine uneori”

În octombrie, când s-au împlinit 10 ani de la Colectiv, Alexandru Rogobete anunța că urmează să fie gata primul Centru de Arși Gravi din România, la Timișoara.

„Se lucrează intens, iar anul acesta va fi finalizat primul centru de arși gravi construit în România după Revoluție. (...) Lucrările se vor finaliza in decembrie anul acesta. După testările tehnice și procedurile de acreditare, estimăm că în februarie 2026 vor fi tratați aici primii pacienți cu arsuri grave”, anunța ministrul.

Construcția nu a fost gata în 2025, ci câteva luni mai târziu, în februarie 2026, luna anunțată inițial ca cea în care va fi dat în funcțiune. Termenul pentru primirea pacienților a fost devansat. Ultima oară, se vorbea despre vara acestui an. 

Noiembrie 2025. „Funcționați ilegal? Puneți cheia în ușă!”

La mijlocul lui noiembrie, un caz înfiorător zguduia România: o fetiță de doar doi ani murea într-un cabinet stomatologic din București, în urma unei sedări profunde. Imediat după tragedie, Ministerul Sănătății trimitea Inspecția Sanitară de Stat la clinica particulară, să facă verificări. 

„Din primele verificări, constatările sunt cutremurătoare: din nou respectarea legislației este pentru unii opțională, spații improvizate, protocoale ignorate. Exact aceleași probleme pe care le găsim, repetat, de luni întregi. Exact aceleași nereguli care, în final, ucid. Prea mulți ani, aceste clinici au făcut ce au vrut, fără control, fără reguli, fără responsabilitate. Până acum, am închis multe cabinete private și am sancționat peste 30. Dar astăzi spun limpede: dacă știți că funcționați ilegal, puneți cheia în ușă acum!”, declara Alexandru Rogobete. 

Tot în noiembrie, ministrul a venit cu un pachet de măsuri, despre care spunea că „vor readuce echilibrul și vor reduce discrepanțele” în sistemul sanitar: reclasificarea spitalelor, schimbarea normativului de personal, reforma gărzilor și performanța în conducerea spitalelor. 

„Sistemul actual este inechitabil. De aceea vom introduce trei categorii: gărzi la domiciliu, gărzi de monitorizare și gărzi de urgență – fiecare cu tarife diferențiate și corecte”, spunea Alexandru Rogobete referitor la gărzi. 

Iar la finalul lunii anunța înființarea primelor registre naționale de screening: Registrul Național de Screening pentru Cancerul la Sân,  Registrul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin,  Registrul Național de Screening pentru Cancerul Colorectal.

Decembrie 2025. „Stomatologia trebuie să fie dezvoltată și în spitalele publice”

La o lună de la tragedia din cabinetul stomatologic, Alexandru Rogobete vorbea despre dezvoltarea stomatologiei în spitalele publice. 

„n România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți”, spunea ministrul la finalul lunii decembrie.

Tot atunci anunța și înființarea unui program național de Chirurgie Robotică.

Ianuarie 2026. Digitalizarea și reclasificarea spitalelor, anunțate

La începutul lui 2026, digitalizarea a fost tema principală de comunicare a ministrului: de la digitalizarea instituției pe care o conducea, până la a sistemului de sănătate. 

„Punem în consultare publică Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate 2026–2030 și spunem limpede cum scoatem pixul și hârtiile din spitale și cum integrăm tehnologia în modul real de funcționare al sistemului sanitar.Punem capăt dosarelor plimbate între instituții, fișelor scrise de mână și sistemelor informatice care nu „vorbesc” între ele”, anunța ministrul pe 22 ianuarie.

Tot în ianuarie a vorbit despre dezvoltarea telemedicinei, dar și despre procesul de reclasificare al spitalelor publice, în spitale strategice, spitale categoria I, spitale categoria II, spitale categoria III.

Februarie 2026. „A nu fi la programul de lucru în spitalul public și a avea intervenții chirurgicale în altă parte este ilegal, înainte de toate.”

În februarie, ministrul a revenit la tema medicilor care lucrează în paralel la stat și privat, în detrimentul sistemului public. Și anunța controale, după ce în spațiul public a apărut o filmare cu un chirurg  de la Spitalul Elias care opera într-o unitate privată în timpul în care ar fi trebuit să fie la stat.  

„Există o cerere de concediu semnată de domnul doctor, dar care nu a fost depusă la serviciul RUNOS și care nu a fost aprobată de managerul unității sanitare, deci această cerere nu este validă. Chiar dacă ea a fost scrisă, nimeni nu poate ști când a fost scrisă, este pur și simplu o foaie de hârtie pe care se solicită o zi de concediu pentru data de 12 februarie în data de 12 februarie. A nu fi la programul de lucru în spitalul public și a avea intervenții chirurgicale în altă parte este ilegal, înainte de toate”, spunea Alexandru Rogobete.

Tot în februarie, la finalul lunii, Alexandru Rogobete alegea o strategie de comunicare care i-a adus numeroase critici: a anunțat pe Facebook că o aeronavă urmează să aterizeze de urgență, după activarea unui senzor de presurizare la nivelul cabinei. În același timp, a înființat o celulă de criză și a mobilizat inclusiv șapte spitale. După ce avionul a aterizat în siguranță, a fost criticat pentru că ar fi panicat populația. 

Martie 2026. „Aceste centre de arși, pe lângă infrastructura care deja există, au nevoie de ceva esențial, care din păcate de multe ori este ignorat: au nevoie de disciplină”

În martie, la Healthcare Forum, eveniment organizat de Adevărul, ministrul Sănătății vorbea despre semnarea unui protocol cu Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles, pentru expertiză în privința viitoarelor centre de mari arși din România. 

„Reprezentanții acestui spital și-au arătat disponibilitatea de a veni în România și de a vizita cele două centre noi - Timișoara și Târgu Mureș - pentru ultimele ajustări care țin de flux și de modul de organizare, ținând cont de experiența lor vastă în acest domeniu. Și, pe de altă parte, echipele medicale din România vor veni la Bruxelles și vor sta alături de echipele din Spitalul Militar, pentru a se adapta celor mai riguroase standarde. (...) Aceste centre de arși, pe lângă infrastructura care deja există, au nevoie de ceva esențial, care din păcate de multe ori este ignorat: au nevoie de disciplină. Disciplina mișcărilor, conduita terapeutică, gestica. Toate aceste detalii - care par detalii, dar de fapt sunt esențiale - duc către succesul tratamentului unui pacient cu arsuri grave și reducerea riscului de infecții nosocomiale”. 

Aprilie 2026. „Un om care a construit, pentru prima dată după Revoluție, 22 de spitale”

În ultima conferință de presă în calitate de ministru, Alexandru Rogobete a venit însă cu o declarație care i-a mirat pe mulți și care a ridicat semne de întrebare. 

„Mi se pare un pic nedrept, când nici nu mi s-a uscat bine cerneala pe demisie, ca unii deja să atace un om care a construit, pentru prima dată după Revoluție, 22 de spitale”. 

În realitate, opt unități sanitare au fost construite cu banii din PNRR. În unele situații este vorba despre corpuri noi de clădire sau de modernizarea infrastructurii. Acestora li se adaugă trei centre de mari arși: cel din Timișoara, cel din Târgu Mureș și cel de la Spitalul Grigore Alexandrescu, care urmează să fie date în folosință.

„Chimioterapicele erau furate de la IOB și duse la spitalele private unde lucrau niște doctor”

Tot în ultima conferință de presă, oficialul a vorbit despre o situație incredibilă, care nu ar trebui să fie tolerată în niciun sistem sanitar din lume. Potrivit lui Alexandru Rogobete, un raport al Curții de Conturi arată că  arată că erau furate medicamente  chimioterapice de la Institutul Oncologic Bucureşti  (IOB) şi duse la spitalele private unde lucrau medici din cadrul unității sanitare. Nu a fost singura neregulă. 

„Chimioterapicele erau furate de la IOB și duse la spitalele private unde lucrau niște doctori, iar PET-CT-ul finanțat de Ministerul Sănătății în 2022, unde eu am semnat finanțarea pentru acel PET-CT, a fost pus în folosință de-abia anul trecut. Pentru că, nu de alta, dar la câteva sute de metri există un alt PET CT în regim privat care scana pacienții oncologici de la IOB”, a declarat ministrul. 

Raportul Curții de Conturi va fi trimis la Parchet, a mai anunțat Alexandru Rogobete, la finalul a zece luni de mandat.

Ministrul și-a depus demisia ca urmare a deciziei PSD de a-și retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan.