România vrea în „clubul bogaților” din Europa. Planul Guvernului Niculescu și întrebarea unui fost diplomat: „Ce să facem noi acolo?”

România își propune să finalizeze aderarea la OCDE, organizația economiilor dezvoltate, și să creeze un mecanism prin care cel puțin 200 de companii românești pe an să poată accesa proiecte internaționale finanțate de Uniunea Europeană. Programul de guvernare propus de Luca Niculescu mizează și pe extinderea parteneriatelor economice în Africa, Asia și America Latină, însă un fost diplomat avertizează că problemele structurale ale economiei românești ridică semne de întrebare privind competitivitatea țării.

Una dintre principalele priorități de politică externă este finalizarea aderării la OCDE Foto: Arhiva

Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu include aderarea la OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), o organizație internațională interguvernamentală fondată în 1961, cu sediul la Paris. Propunerile de politică externă urmează direcția adoptată de guvernele anterioare: cooperarea strânsă cu Uniunea Europeană și NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii. Relația cu Republica Moldova „rămâne o prioritate strategică distinctă” pentru viitorul guvern.

România vrea în „clubul bogaților” din Europa

Una dintre principalele priorități de politică externă este finalizarea aderării la OCDE. Organizația reunește 38 de țări cu economii de piață dezvoltate și democrații consolidate și are rolul de a colecta date, de a analiza politici publice și de a stabili standarde internaționale în domenii precum economia, fiscalitatea, mediul, educația și combaterea corupției. România a depus cererea oficială de aderare în aprilie 2004, iar în ianuarie 2022 Consiliul OCDE a decis începerea discuțiilor. Aderarea este considerată un proiect strategic major de țară, după integrarea în NATO și UE, menit să atragă investiții și să contribuie la modernizarea instituțiilor statului. Potrivit programului de guvernare, România a parcurs deja aproape toate etapele necesare, iar prioritatea este încheierea procesului în perioada următoare.

„România a implementat peste 100 de recomandări prioritare și a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare aderării la OCDE; continuăm demersurile politico-diplomatice pentru finalizarea rapidă a etapelor rămase. MAE coordonează etapele finale de competența sa, inclusiv deschiderea Delegației Permanente pe lângă OCDE și promovarea Acordului privind privileged, imunitățile și facilitățile, semnat la 16 martie 2026. Continuăm coordonarea cu toate instituțiile naționale, în vederea valorificării recomandărilor de termen mediu și lung. Aliniem legislația la standardele OCDE prin recomandările de termen mediu și lung. Instituțiile naționale sunt responsabile de respectarea angajamentelor asumate în procesul de aderare la OCDE”, se arată în programul de guvernare.

„Ne primesc ăia din milă și pomană”

Cătălin Buciuceanu, fost diplomat cu experiență în administrația publică, relații internaționale și inovare tehnologică, consideră acest demers necesar, mai ales pentru cetățenii de bună-credință ai României, dar ridică întrebări despre capacitatea țării de a face față cerințelor unei organizații dedicate economiilor stabile și prospere:

„Normal, cetățenii României și oamenii onești din România ar trebui să fie acolo. Problema este că politicienii ne tot împiedică cu tot felul de năzbâtii, politici proaste, lipsă de reforme, o economie care stă să colapseze. Adică dacă te iei după numărul insolvențelor și falimentelor din ultimii doi ani, ce ar trebui să facă România într-o organizație care este a țărilor cât de cât bogate și care stau pe picioarele lor? Cum am putea noi să fim competitivi în OCDE când noi nu prea avem cu ce să ne lăudăm? Cu ce, cu 1.000 și ceva de companii de stat în pragul falimentului? Noi nu avem o invenție, un patent, un brevet competitiv cu nimeni de pe Globul ăsta. Noi nu investim în cercetare! Ce să facem noi acolo?”.

În opinia lui Buciumeanu, șansa României de a fi primită în această organizație ține de nevoia Europei de a menține țara pe o direcție prooccidentală. „Astea sunt ca și MCV-ul. Europa are nevoie ca România să nu o ia în direcția Est. Mai închid ochii din când în când la lucrurile care nu sunt în regulă pe aici. Ne primesc ăia din milă și pomană”.

„Global Gateway”, o rampă de lansare pentru afaceri internaționale

Un alt obiectiv de politică externă este sprijinirea companiilor românești pentru a intra pe piețele internaționale prin Global Gateway. Această strategie de investiții a Uniunii Europene, lansată pentru perioada 2021–2027, urmărește mobilizarea a până la 300–400 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură sustenabilă, curată și sigură la nivel global. A fost concepută și ca o alternativă europeană la alte mari strategii de conectivitate și investiții, precum inițiativa chineză „Belt and Road”, un soi de nou „Drum al Mătăsii”.

Prin această strategie, firmele din mai multe țări europene ar putea beneficia de sprijinul Uniunii Europene pentru a pătrunde pe piețe din afara UE, dominate, în general, de companii asiatice și americane. Luca Niculescu propune crearea unui mecanism național prin care companiile românești să participe la proiectele Global Gateway și să primească sprijin concret pentru a câștiga contracte internaționale finanțate de UE.

Companiile românești ar putea astfel să folosească fondurile și garanțiile financiare ale UE pentru proiecte din Asia sau Africa. Multe sunt prea mici pentru a câștiga singure licitații de mare amploare în infrastructură sau energie în Africa ori America Latină, însă mecanismul Global Gateway le-ar ajuta să se asocieze în consorții cu mari companii europene, ca subcontractori specializați sau parteneri. Ambasadele ar avea și rolul de agenți comerciali.

„Creăm, în primul semestru din 2027, un mecanism național prin care companiile românești intră în proiectele Global Gateway și în consorții europene, cu minimum 200 de companii pregătite anual. Ambasadele facilitează accesul la proiecte de infrastructură, energie, digitalizare, sănătate și educație în Africa, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu, Balcani, Caucaz și Asia Centrală”, se arată în același program de guvernare.

Parteneriate strategice în Asia, America Latină și Africa

Programul de guvernare propune și dinamizarea parteneriatelor strategice cu țările europene, precum și extinderea prezenței diplomatice în Africa, America Latină și Extremul Orient.

„Construim o diplomație globală pragmatică, selectivă și orientată spre rezultate: actualizăm Strategia pentru Africa, relansăm consultările politice pentru un forum economic România–America Latină și consolidăm parteneriatul cu Japonia, Coreea de Sud și India, mai ales în tehnologie; urmărim participarea la reconstrucția post-conflict din Orientul Mijlociu și Africa”, arată programul Niculescu.

Programul propune și implicarea activă a României în „Scutul European pentru Democrație” și în „Centrul European pentru Reziliență Democratică”, pentru a contracara interferențele străine în procesele electorale și acțiunile hibride, „cu respectarea libertății de exprimare”.