Populația României ar putea ajunge la 14 milioane în condițiile natalității și mortalității de azi. INS publică o proiecție șocantă pentru viitorul țării

Potrivit unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică (INS), populația României ar urma să scadă cu 3,403 milioane persoane, până în 2080, ceea ce ar însemna o diminuare cu 17,9% față de anul 2025.

FOTO: Pixabay

„Trăim o perioadă în care schimbările demografice, precum transformările structurii populaţiei, evoluţiile fertilităţii, mortalităţii şi migraţiei sunt dificil de anticipat.

Cu toate acestea, o nouă publicație realizată de specialişti ai Institutului Naţional de Statistică reuşeşte să ofere o imagine riguroasă asupra evoluţiei populaţiei României până în anul 2080, cu accent pe populaţia activă şi implicaţiile acesteia pentru viitorul socio-economic al ţării”, spune vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva.

Cum a fost realizată proiecția

Proiecţia populaţiei rezidente a fost elaborată în trei variante:

• Varianta constantă – „varianta reper”: Păstrează neschimbate nivelurile fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete înregistrate în anul 2024 pentru fiecare judeţ. Această variantă permite compararea rezultatelor şi evaluarea evoluţiilor în absenţa schimbărilor demografice majore.

• Varianta medie – evoluţia considerată cea mai probabilă: Bazată pe tendinţele recente ale principalelor componente demografice, este, de regulă, considerată cea mai plauzibilă evoluţie a populaţiei în contextul socio-economic actual.

• Varianta optimistă – scenariul favorabil: Are la bază ipoteze îmbunătăţite privind fertilitatea şi speranţa de viaţă şi evidenţiază nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiţii demografice pozitive.

Pentru elaborarea acestor scenarii au fost folosite cele mai recente date demografice disponibile:

• populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe judeţe, vârste şi sexe;
• ratele totale de fertilitate şi structura născuţilor-vii pe vârstele mamelor (2024);
• speranţa de viaţă la naştere în anul 2024, pe sexe şi judeţe;
• soldul migraţiei interne (2024), pe grupe de vârstă şi sexe;
• soldul migraţiei internaţionale (2024), diferenţa dintre imigranţi şi emigranţi, pe vârste, sexe şi judeţe, date prezentate de Silviu Vîrva, coordonatorul Volumului „Proiectarea populaţiei active a romȃniei la orizontul anului 2080”.

Cum va arăta demografic România în 2080

La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a României înregistrată a fost de 19,036 milioane locuitori, potrivit datelor provizorii.

Silviu Vîrva susţine faptul că toate scenariile arată o scădere a populaţiei, însă dimensiunea declinului diferă semnificativ, conform celor trei variante.

Varianta constantă

Populaţia României ar scădea de la 19,036 milioane (2025) la 14,367 milioane (2080), o reducere de 4,669 milioane persoane, adică aproape un sfert.

„Varianta constantă (cu fertilitate şi mortalitate constante la nivelul anului 2024), la nivel naţional estimează o scadere drastică, de la 19.036.000 persoane în anul 2025 la 14.367.000 persoane în anul 2080, ceea ce înseamnă o scădere cu aproape un sfert (-4.669.000 persoane). În profil teritorial, populaţia rezidentă se va reduce în toate regiunile ţării.

Până în anul 2080 diminuarea mai accentuată a populaţiei va proveni preponderent din regiunile Sud-Muntenia (cu aproximativ 949.000 locuitori) şi Sud-Est (cu aproape 920.000 locuitori). Diminuări ale populaţiei de peste 500.000 persoane se vor mai înregistra în regiunile Sud-Vest Oltenia şi Nord-Est”, se arată în lucrarea INS.

Populaţia în vârstă de muncă se va reduce odată cu populaţia totală, ajungând de la 64,1% în anul 2025 la 61,7% în anul 2080. Cea mai mică valoare a ponderii populaţiei în vârstă de muncă în populaţia rezidentă se va înregistra în regiunea Sud-Vest Oltenia (60,1%), iar cea mai mare în regiunea Vest (62,5%).

Ponderea populaţie vârstnice ar urma să crească de la 20,3% în 2025 la 25,7% în anul 2080, cu o valoare maximă în regiunea Sud – Vest Oltenia (29,1%) şi minimă în regiunile Nord-Est şi Centru (ambele cu 23,9%).

 Ponderea copiilor sub 15 ani ar ajunge la 12,6% din populaţie, cu valori între 10,6% (regiunea Bucureşti-Ilfov) şi 14,4% (regiunea Nord-Est). Raportul de dependenţă demografică ar creşte de la 56,1% în anul 2025 la 62,1%. Cea mai mare valoare a acestui indicator ar urma să fie în regiunea Sud-Vest Oltenia (66,4%), iar cea mai mică în regiunea Vest (60,1%). 

Varianta medie (cea mai plauzibilă)

În condiţiile unei creşteri uşoare a fertilităţii şi unei îmbunătăţiri a speranţei de viaţă, scăderea populaţiei ar fi de 3,403 milioane persoane, echivalentul unei diminuări de 17,9% faţă de anul 2025.

Analiza regională evidenţiază diferenţe semnificative între regiunile de dezvoltare, în ceea ce priveşte amploarea declinului. Cele mai pronunţate scăderi se vor înregistra în regiunile din sudul ţării: Sud-Vest Oltenia (–36,5%), Sud-Est (–34%) şi Sud-Muntenia (–27,5%). În contrast, regiunile Centru (–5,5%), Bucureşti–Ilfov (–6%) şi Nord-Vest (–9%) se vor confrunta cu scăderi mult mai reduse.

Cu toate că reducerea populației rezidente va fi mai puțin abruptă decât în cazul variantei constante, persoanele în vârstă de muncă vor avea în anul 2080 o pondere de doar 60,4%, mai redusă cu 3,7 puncte procentuale decât în 2025 şi cu 1,3 puncte procentuale decât în varianta constantă.

Raportul de dependență demografică va fi în anul 2080 de 65,51%. În profil regional, acest indicator va lua valori între 70,4% în regiunea Sud-Vest Oltenia şi 63,6% în regiunea Vest.

Varianta optimistă

Într-un scenariu favorabil, populaţia s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10,1% din populaţia actuală.

Chiar şi în această variantă de proiectare, în regiunile sudice, populaţia ar urma să se reducă semnificativ (-30,2% - regiunea Sud-Vest Oltenia, -27,2% regiunea Sud-Est şi -20,8% regiunea Sud Muntenia). Pentru regiuni mai dezvoltate însă, populaţia ar urma să crească (Bucureşti-Ilfov + 1,4% şi Centru +5,8%).  Raportul de dependenţă demografică indică însă o structură dezechilibrată pe grupe de vârstă, acest indicator fiind estimat la 77,5% - la nivel naţional cu valoarea minimă în regiunea Nord-Vest (75,5%) şi cu valoarea maximă în regiunea Sud-Vest Oltenia (83,3%).

Indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală, conform vicepreşedintelui INS.

„Acest volum este unic prin faptul că oferă o perspectivă scenografică asupra demografiei ţării pe termen lung, construită pe baza unei metodologii riguroase şi a unei analize aprofundate a datelor colectate şi prelucrate de INS.

Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural”, a declarat vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva.

Proiectarea populaţiei active şi ocupate

Potrivit noii lucrări a INS, populația activă a României va continua să scadă până în 2080 în toate scenariile analizate. De la 8,3 milioane persoane în 2024, aceasta va ajunge la 6,0–6,5 milioane, o reducere între 21% și 27%. Scenariul optimist limitează declinul, datorită unei evoluții mai bune a natalității și mortalității.

Disparitățile regionale se vor accentua. Cele mai mari scăderi ale forței de muncă vor fi în Sud-Vest Oltenia și Sud-Est (peste 40%), în timp ce București-Ilfov, Nord-Est și Centru vor avea diminuări moderate.

Populația ocupată urmează aceeași tendință: va scădea de la 7,85 milioane în 2024 la 5,7–6,2 milioane în 2080, o reducere între 21% și 27%. Cele mai afectate regiuni sunt din nou Sud-Vest Oltenia și Sud-Est (până la –45%).

Raportul de dependență economică va crește semnificativ, de la 1.413 persoane neocupate la 1.000 de persoane ocupate în 2024, la 1.511–1.762 în 2080, semnalând presiuni crescute asupra pieței muncii și nevoia de politici active de ocupare.

La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă era de 19,03 milioane, în scădere după doi ani de ușoară creștere. Structura demografică evidențiază îmbătrânirea populației: între 2015 și 2025, ponderea vârstnicilor a crescut de la 17% la 20,3%, iar populația activă (15–64 ani) a scăzut de la 67,5% la 64,1%.

Natalitatea rămâne la niveluri reduse, cu 142.600 de născuți-vii în 2024 (7,5‰). Speranța de viață în 2024 a fost de 77,08 ani.

Migrația internațională continuă să contribuie masiv la declinul populației, cu un nou vârf în perioada post-aderare la UE. După maximul de 544.100 emigranți în 2007, numărul a fluctuat, ajungând la 239.200 în 2023 și 229.200 în 2024.