VIDEO BBC: La 20 de la căderea comunismului, adulţii instituţionalizaţi trăiesc încă în condiţii inumane
0La 20 de ani de la căderea comunismului, viaţa adulţilor instituţionalizaţi din România se desfăşoară în condiţii mizere şi abuzive, arată o investigaţie efectuată de BBC sub acoperire.
În 1990, jurnaliştii occidentali au şocat lumea întreagă cu imagini despre copiii români din oferinate care trăiu în condiţii mai mult decât inumane.
În ceea ce priveşte adulţii, existau zeci de camere cu 160 de adulţi, sub vârsta de 80 de ani. Era greu să separi bărbaţii de femei, dar toţi împărţeau o existenţă limitată, afirmă BBC în ediţia online.
Guvernul român a promis să încheie cu aceste instituţii ca parte a angajamentului de aderare la Uniunea Europeană. Pentru a vedea ce fac în aces sens, jurnaliştii de la BBC s-au dat drept asistenţi sociali în unele din aceste instituţii şi au realizat şi un filmuleţ, descoperind că existau cazuri de încălcări grave ale drepturilor omului. Vezi aici VIDEO.
La doar 32 de kilometri de capitala României, Bucureşti, se află Centrul de Recuperare şi Reabilitare din Cărpeniş unde sunt internate persoanele cu dizabilităţi mentale. Acolo, jurnaliştii deghizaţi în asistenţi sociali au filmat condiţiile inumane în care trăiau pacienţii. Zece persoane locuiau într-o singură cameră, legate de pat pe saltele putrede şi murdare de propriile fecale, unele câte două în acelaşi pat.
Acolo erau şi trei tineri veniţi de la orferinatel de copii. Personalul nu cunoştea vârsta noilor sosiţi, bănuiau că au 18 ani, deşi păreau mult mai tineri. Nevoiţi să împartă patul cu femei şi bărbaţi mult mai în vârstă, cei trei băieţi se ascundeau sub păturile murdare. Unul dintre ei era foarte slab şi nu putea să vorbească. Angajaţii instituţiei îl suspectau că ar fi bolnav de hepatită, dar nu aveau mijloace de a afla în mod cert adevărul.
La Bolintin, un alt sat din apropierea capitalei, o singură asistentă medicală şi şase infirmiere îngrijeau peste 100 de pacienţi, numărul nefiind cunoscut exact. Aceştia erau acoperiţi cu pături şi geci din cauza frigului.
La o clădire din Bolintin, separată de clădirea principală, jurnaliştii au găsit 15 persoane cu dizabilităţi severe, care erau aşezate pe scaune incomode şi despre care asistenta susţineau că aveau peste 20 de ani, deşi păreau mult mai tinere. Aceştia erau îmbrăcaţi subţire astfeş că nu erau protejaţi împotriva frigului. Picioarele lor goale produceau un miros de carne putrezită. La o privire mai atentă, se puteau vedea semne de cangrenă, scrie BBC.
Supraaglomeraţi şi sedaţi
Georgiana Pascu, unul dintre reprezentanţii români pentru drepturile omului, a vizitat toate cele 150 de astfel de instituţii pentru adulţi din România. Ea spune că aceştia se confruntă cu o listă lungă de probleme.
"Sunt supraaglomeraţi, nu au acces la tratamentul medical adecvat şi al asistenţă socială şi consiliere psihologică. În cursul vizitelor noastre din acest an am dat peste mai multe instituţii în care erau încălcate drepturile omului. Cu puţin ajutor, cele mai multe dintre ele ar putea trăi în cadrul unei comunităţi", afirmă Georgiana Pascu.
Dar acest ajutor nu a venit, sunt de părere jurnaliştii de la BBC, care au descoperit condiţiile precare de la Găneşti, în estul României. Aici, un îngrijitor se ocupă de 40 de pacienţi, iar 160 de oameni care împart 140 de paturi. La amiază, majoritatea pacienţilor stăteau întinşi în pat, mulţi dintre ei arătând semne vizibile de sedare.
Jurnaliştii au prezentat descoperirile investigaţiei lor lui Eric Rosenthal, consilier pentru administraţia Statelor Unite şi care promovează drepturile persoanelor instituţionalizate. "Nu pot să spun că sunt surprins, dat fiind trecutul României, dar sunt îngrozit. Aceste condiţii sunt exact ce am văzut în urmă cu cinci ani, cu zece ani. Ei au făcut ce au avut nevoie să facă pentru a intra în UE, dar abuzurile continuă", a spus Rosenthal.
Pentru orfanii de la Cighid condiţiile sunt mult mai bune
La celebrul orferinat de la Cighid, din nord vestul României, care a căpătat notorietate în 1990, condiţiile s-au îmbunătăţit. Aici, cel puţin 137 de copii au murit timp de doi ani, mulţi dintre ei nu aveau mai mult de trei ani. Cu ajutor extern şi cu eforturile depuse de noul director Pavel Oarcea, pensionat acum, condiţiile s-au îmbunătăţit.
Instituţia de la Cighid a fost singura unde jurnaliştilor de la BBC li s-a permis să filmeze în această calitate. Aproximativ 60 de copii au rămas aici până au devenit adulţi şi păreau să fie bine îngrijiţi.
Ei aveau instrumente muzicale, creioane şi cărţi colorate. Dar mulţi nu au conoscut viaţa dincolo de instituţie. Dizabilităţile cu care s-au născut sau pe care le-au dobândit ca rezultat al neglijenţei din orferinate le-a blocat şansele de a fi adoptaţi.
Doctorul Oancea a sfidat autorităţile locale şi a stat de vorbă cu jurnaliştii de la BBC. El afrirmă că în cei 15 ani petrecuţi la Cighid a obţinut cele mai multe satisfacţii, dar are şi multe regrete. "Un copil cu handicap care a trăit toată viaţa într-o familie nu se simte marginalizat. Ce le lipseşte copiilor de la Cighid este viaţa de familie şi dragostea pe care numai ea ţi-o poate da. În urmă cu 2 de ani am crezut că guvernul va face multe progrese pentru protejarea copiilor şi adulţilor nedoriţi", afirmă doctorul Oancea.
Din 1990, România a primit 100 de milioane de euro de la UE, pentru a-şi îmbunătăţi instituţiile. Ca răspuns la investigaţia jurnaliştilor de la BBC, Guvernul român a declarat că aceste condiţii descoperite în instituţiile pentru adulţi nu erau reprezentative pentru sistemul de asistenţă socială din ţară. "Autorităţile române continuă reforma şi protejarea persoanelor cu dizabilităţi, cu riscuri sociale, prin implementarea unor politici proactive şi a unor practici pozitive", a precizat el, într-un comunicat. Guvernul român a adăugat că două dintre instituţiile vizitate de jurnalişti urmau să fie închise în următorii trei ani.























































