Social media dă dependență. Cum ajung copiii „sclavii” rețelelor sociale

Tehnicile fără precedent folosite de rețelele sociale pentru a da dependență ar putea fi interzise. Asta după ce mai multe state americane, dar și Parlamentul European discută despre necesitatea introducerii unor noi norme pentru platformele digitale care să limiteze adicția de care suferă tot mai mulți copii și adolescenți. Psihologii au explicat pentru „Adevărul“ de ce adolescenții sunt cei mai expuși acestei dependențe.

Adolescenții cei mai expuși riscului de dependență de social media

Un proces împotriva Meta, compania care deține Facebook, Instagram, WhatsApp și Messenger, intentat zilele trecute de 41 de state și districtul Columbia din SUA, atrage din nou atenția asupra tehnicilor folosite de astfel de platforme pentru a-i face pe copii și pe adolescenți să le folosească în mod compulsiv.

Compania se apără și afirmă că platformele sale sunt sigure pentru tineri. Cei de la Meta transmit că ar fi preferat o discuție alături de toate companiile din industrie „pentru a crea standarde clare, adecvate vârstei, pentru numeroasele aplicații pe care le folosesc adolescenții“ în locul unui proces, conform unui comunicat al organizației.

Statele care au dat în judecată compania spun că „Meta a exploatat tehnologii puternice și fără precedent pentru a atrage, implica și, în cele din urmă, prinde în capcană tinerii și adolescenții. Motivul său este profitul“, potrivit „New York Times“.

Și nu este prima dată când social media este în centrul discuțiilor legate de dependență. Chiar în această săptămână se discută și în Parlamentul European necesitatea introducerii unor noi norme pentru platformele digitale pentru a limita dependența. Se propune chiar interzicerea tehnicilor care creează dependență, cum sunt derularea la nesfârșit sau redarea automată, tehnici folosite și de platformele Meta, dar și de TikTok.

Europarlamentarul Kim van Sparrentak a depus un proiect de lege care propune introducerea unui „drept digital de a nu fi deranjat“ și a unei liste de bune practici de design.

Caracteristicile de design care creează dependență, enumerate de către Comisia Europeană, sunt: derularea nesfârșită, pull-to-refresh, videoclipuri cu redare automată interminabilă, notificări push, povești disponibile temporar, like-uri, notificări de citire. Acestea se numără printre tehnicile folosite de companii precum Meta pentru a se folosi de vulnerabilitățile și dorințele oamenilor și care îi împing să petreacă mai mult timp pe aceste platforme.

Atât autoritățile americane, cât și cele europene atrag atenția că tinerii sunt cei mai vulnerabili la tehnologiile care creează dependență.

De ce sunt adolescenții la risc

Cercetătorii sunt de părere că social media atrage pentru că folosește tehnici prin care conținutul se joacă cu impulsurile și conexiunile noastre neuronale, iar nouă ne este greu să ieșim din newsfeed.

Psiholog și fondator al Centrului pentru dependență și internet din Connecticut, David Greenfield spune că și adulții pot cădea în plasa acestei adicții, însă tinerii sunt cei mai expuși riscului, pentru că „regiunile creierului rezistente la tentație și recompensă nu sunt atât de dezvoltate la copii și adolescenți“.

De asemenea, creierul adolescenților este mai atras de social media pentru că este mai sensibil la conexiunile sociale, potrivit doctorului american.

Mirela Husaru, consilier și coach certificat pe dezvoltare emoțională, subliniază că „social media oferă satisfacții imediate și recompense constante. Așteptăm notificări, like-uri și comentarii, iar atunci când primim aceste recompense, eliberăm dopamină în creier, ceea ce ne face să ne simțim bine. Această recompensă constantă poate duce la dorința de a petrece tot mai mult timp pe social media pentru a obține mai multe recompense“.

Dependența de social media

În trecut, dependențele erau legate de substanțe, cum sunt cele cu efecte psihoactive, nicotina sau alcoolul, și nu de comportamente, însă acest lucru s-a schimbat.

Unii medici, cum este cazul doctorului Dr. Michael Rich, directorul Digital Wellness Lab de la Spitalul de Copii din Boston, descurajează folosirea cuvântului „dependență“ în cazul internetului, motivând că acesta a devenit esențial în viața tuturor și că utilizarea cu limite nu duce la adicții. Rich preferă folosirea sintagmei de „utilizarea problematică a internetului“.

În schimb, dr. Greenfield susține că există cazuri care prezintă simptomele unei adicții și compară rețelele sociale, inclusiv Meta, cu „drogurile psihoactive“.

Psihologul Keren Rosner spune că „termenul de dependență de social media nu este exagerat, pentru că observăm că este foarte greu sau aproape imposibil atunci când încercăm să renunțăm la utilizarea acesteia“.

„Faptul că nu poți fi angrenat într-o altă activitate fără să o întrerupi și fără să accesezi social media confirmă că este o dependență, simți nevoia, apare o neliniște afectivă, un comportament agitat în momentul în care nu ai acces“, arată aceasta.

Dependența este reprezentată de un comportament ce aduce plăcere și ușurare emoțională pentru scurt timp.

Cum este afectată sănătatea mintală de social media

Însă, potrivit oficialilor europeni, dependența poate duce la pierderea concentrării și a capacității cognitive, epuizare, stres, depresie sau activitate fizică limitată.

„Nicio autodisciplină nu poate învinge concepția de dependență la care suntem cu toții supuși astăzi. Utilizarea problematică a smartphone-urilor afectează capacitatea de atenție și dezvoltarea creierului încă de la o vârstă fragedă. Aceasta este una dintre provocările timpului nostru. Dacă nu intervenim acum, acest lucru va avea un impact enorm asupra generațiilor viitoare. Avem deja norme solide de sănătate și siguranță pentru alimente, alcool și tutun pentru a ne proteja sănătatea. UE trebuie să abordeze acum problema designului care creează dependență!“, a declarat deputatul olandez Kim Van Sparrentak.

Astfel, reglementările UE și interzicerea folosiri anumitor tehnici, dacă vor fi adoptate, ar putea reduce această adicție de social media. Comisia Europeană derulează în prezent o evaluare pentru a vedea dacă este nevoie de actualizarea legilor, dar abia anul viitor vor fi publicate rezultatele.

Conform "Europulse", 86% dintre europeni consideră că reţelele sociale sunt dăunătoare pentru sănătatea mintală, iar 62% au declarat că se gândesc la ştergerea conturilor personale de pe unele reţele sociale.   

Potrivit unei cercetări recente, numărul tinerilor care folosesc în mod excesiv device-urile a crescut de la 14%, în 2018, la 22%, în 2021, mai ales din cauza pandemiei și a timpului petrecut în izolare.

În ceea ce îi privește pe români, un studiu din acest an, realizat de GWI, arată că aceștia petrec în medie 2 ore și jumătate pe rețelele de socializare într-o zi.

De altfel, cercetările Reveal Marketing Research arată că majoritatea tinerilor, 80%, preferă rețelele de socializare, cum sunt Facebook și Instagram, pentru a se informa. Așadar, acestea pot fi folosite și pentru manipularea prin informații false a tinerilor, cum a fost și cazul dezinformării în contextul războiului dintre Israel și Hamas.

Sfaturi pentru evitarea adicției de social media

Psihologul și psihoterapeutul Keren Rosner spune că, în social media, copiii „își caută modele, activități plăcute, caută să socializeze, să-și facă prieteni“, astfel mediul online este un „mediu prielnic“.

„Această activitate de petrecere a timpului liber devine mai periculoasă, cu cât un tânăr petrece mai mult timp în acest mediu și favorizează apariția dependenței“, arată experta.

Pentru evitarea unei adicții pentru platformele de socializare, Rosner explică cât de important este ca părinții să supravegheze și să dozeze timpul pe care un copil îl petrece în acest mod.

„Dar să nu vină cu o interdicție fără alternativă. Părintele trebuie să găsească activități atrăgătoare pentru copil, cum ar fi practicarea unui sport sau dezvoltarea unui hobby. Interdicția totală nu este posibilă pentru că trăim timpuri în care internetul este util, iar accesul este necesar, iar dacă părinții nu se situează într-o extremă sau alta, copilul va avea o dozare corectă. Dacă începe din copilărie să petreacă un timp moderat, ca adolescent va continua să petreacă un timp limitat“. mai explică specialista.

Recomandările psihologului Keren Rosner pentru părinți sunt să nu interzică de tot utilizarea acestor rețele, ci să găsească un echilibru între timpul petrecut online si alte activități.

De asemenea, spune că sunt foarte importante discuțiile dintre părinți și copii despre ceea ce văd pe social media.

„Blamarea a tot ce văd pe platformele acestea nu este o soluție, ci să îi oferi și o altă perspectivă, ca părinte și adult, asupra conținutului pe care îl vede. Ideal ar fi ca după 14 ani să fie utilizate aceste platforme. Dar pentru că nu este o recomandare realistică, îi sfătuiesc pe părinți să îi lase pe copii, de la 10 ani în sus, gradual, să aibă acces la anumite informații, dar sub supraveghere și cu un timp limitat“, concluzionează Rosner.

Consilierul în dezvoltare personală Mirela Husaru ne îndeamnă să eliminăm notificările și să cerem ajutor, dacă nu putem face acest lucru singuri. „Viața este ce se întâmplă când pui telefonul jos“, spune coach-ul în dezvoltare emoțională.