Sesizările privind Codurile Penale, judecate pe 17 mai de CCR

Curtea Constituțională urmează să dezbată pe 17 mai sesizările înaintate de Instanța Supremă și Opoziției cu privire la proiectele adoptate de Parlament pentru modificarea Codului Penal și Codului de procedură penală.

FOTO Inquam Photos / George Călin

Judecătorii Constituționali vor tranșa problema abuzului în serviciu pe 17 mai, pe ordinea de zi fiind sesizările înaintate de Înalta Curte de Casație și Justiție și AUR cu privire la proiectele adoptate de Parlament, care modifică Codul Penal și Codul de Procedură Penală, pentru a le pune în acord cu deciziile CCR. 

ÎCCJ susține că forma adoptată de Parlament nu respectă decizia CCR privind insituirea unui prag, care să nu fie derizoriu, pentru abuzul în serviciu. 

Sesizarea înaintată de ÎCCJ vine în contextul în care Parlamentul a adoptat proiectele de modificare a Codului Penal și Codului de procedură penală pe 5 aprilie în forma venită de la Guvern, renunțând la modificarea prevederilor privind abuzul în serviciu.

Deși toată lumea se așteaptă ca  legea să cadă la CCR, PNL s-a declarat mulțumit de forma care a ajuns la vot, după cum a precizat purtătorul său de cuvânt, Ionuț Stroe. „Ne întoarcem, astfel, la prima variantă propusă de Guvern și punem capăt teoriilor alarmiste propagate de unii în spațiul public”, a afirmat Stroe într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Și PSD-iștii sunt mulțumiți față de modul în care au ajuns la vot cele două proiecte. Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a precizat pentru „Adevărul” că partidul său a fost consecvent inclusiv privind pragul abuzului în serviciu, deși au susținut cel puțin două variante la praguri, 250.000 de lei, la votul unanim la Senat, apoi de 9.000 de lei, prin vocea lui Marcel Ciolacu. La final, Codul Penal n-a mai avut prag la abuzul în serviciu. „Să nu fure nimeni sub un leu”, a spus ironic Marcel Ciolacu.  

Declasificarea informațiilor în procesele penale, pe masa judecătorilor CCR

ÎCCJ a cerut controlul constituțional și privind modificările pe declasificarea informațiilor. 

Una dintre modificările la care face referire ÎCCJ în sesizarea asupra Codului de procedură penală este cea privind declasificarea informațiilor în cadrul proceselor penale.  

Ministerul Justiției a transmis cu privire la modificările asupra declasificării informațiilor în cadrul proceselor penale, că nu sunt restrânse drepturile inculpaților la informare și apărare, prin permiterea accesului la informații clasificate din dosar doar avocaților care au deja acces la astfel de informații.  

„Rezultă cu claritate că prin aceste completări nu se restrânge dreptul părților de a-și alege un avocat care să le reprezinte în cursul procesului penal, pentru că doar în situația în care avocatul ales de parte nu deține autorizație de acces la informații clasificate și aceasta nu-și desemnează un alt avocat ales care deține o astfel de autorizație se ajunge la desemnarea de către judecătorul de cameră preliminară a unui avocat din oficiu care poate avea acces la respectivele informații”, a mai susținut ministerul, concluzionând că „nu se poate vorbi de nicio restrângere a dreptului la apărare al părților sau al persoanei vătămate”.  

De altfel, ministerul a subliniat că în cazul în care este refuzat accesul, fiind motivat, „informațiile clasificate nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”.

Pe ordinea de zi a judecătorilor constituționali, alături de cele dăuă sesizări ale ÎCCJ cu privire la Codurile Penale, se va afla și sesizarea înaintată de partidul de Opoziție AUR și parlamentarii neafiliați.